România-i toată, pe amplificare, după meciul de aseară, ,,Habemus (des)calificare!”

de Radu Dumitran , 12 octombrie 2014
România-i toată, pe amplificare, după meciul de aseară, ,,Habemus (des)calificare!”

După ce, timp de două săptămâni la rând, a fost, pe rând, subiectul de discuție de la cozile de covrigi, de la cișmelele din parcuri și tabu-ul oricărui român cu 2 televizoare prin casă, meciul România Ungaria a venit și a trecut la fel de repede ca și un Leo Messi în plin șprint. Ne-a prins pe picior greșit, ca de obicei, cu o echipă de țărani aduși din cluburi, beți și drogați, care vroiau să convingă publicul că pot să joace fotbal, cu un antrenor care încă suferă după incizia aia fatală suferită acum douăj de ani în careul advers și un public mai spartan decât Ahile și Leonidas la un loc.

Toate acestea i-au avantajat pe unguri, și aseară, și azi, și în zilele următoare, când o să se mai bată cu suporterii români, că așa le cere tradiția. Le-am dat gol primii, dintr-o conjunctură norocoasă și am primit gol de la ei în ultimele minute. Fiindcă, așa cum spuneam mai sus, noi, cu mâna noastră ne-am făcut-o. Am aruncat fumigene, petarde și am strigat ca niște animale, făcând leii de la Grădina Zoologică de la Băneasa să roșească de invidie. Și ne-au dat gol. În minutul 82 ne-au dat gol. Am jucat mizerabil, am dat, din noroc chior un gol și am permis să încasăm unul, așa de final de meci.

Iar asta spune multe despre cât de masochiști suntem, mai ales în materie de fotbal. Ne lovim de unii singuri. Prindem o singură dată o oportunitate, dracul știe cum și de ce, și o călcăm în picioare. ,,Că vezi, că nu a fost terenul bun și n-a fost udat ca lumea”, asta spunea aseară Pițurcă. Dădea vina pe teren, pe furtun și pe oxigenul din atmosferă că ai noștri nu au fost în stare să-și dea două pase. Și ăsta-i cel mai mizer lucru pe care-l poate face un antrenor. Să se scuze și să promită că la următorul meci se vor remedia toate problemele și toți o să putem să ne dăm labă-n cerc că suntem, cum spune și cântecul, campionii. Campioni în fața Uzbekistanului, sau cum?

Dar nu asta m-a dezgustat. Nu. M-au dezgustat microbiștii și românii ăia care încă mai cred că România e cea mai bună echipă. Ăia care susțin, sus și tare, că Raul Rusescu e un mare sportiv. A avut un singur șut frumos în cariera lui. Iar pentru asta el e sportivul nostru. Pentru asta băieții de la PROtv mixează și remixează, de un an și ceva clipul ăla de 11 secunde din Europa League, cu el și șutul lui. Și pentru asta persistă lumea că, de fapt, nu noi am fost ăia care s-au făcut de căcat, ci ungurii. Fiindcă, bă vere, noi îl avem pe Rusescu și pe Chiricheș, iar ăștia doi joacă (sau au jucat) în străinătate. Nu, nu  fotbal, ci bambilici și Popa Prostu pe banca de rezerve, în timp ce ungurii au cinci jucători care sunt în primul 11 al echipelor ca Zenit.

E, dar și noi avem, nu 5, ci 11 oameni, dar toți joacă la Bamboo sau la Club Musee. Iar cu echipa asta, de malaci și mamifere nocturne, putem să urmăm doar un singur principiu: ,,Habemus (des)calificare!”

Comentarii

  • cutzu2012

    16 octombrie 2014 19:16

    sa imi arati si mie ungurul ala care e in lot la zenit sa il cunoastem si noi...

    raspunde comentariului
  • Antyquado

    13 octombrie 2014 1:09

    Amice tu esti dus rau...poate nu avem un nivel ridicat al fotbalului la nivel national dar ne vom califica!.... iar ungurii sint departe de ce zici tu...

    raspunde comentariului
+