Derby-ul 2015 dintre Dinamo și Steaua nu a fost altceva decât un pistol cu apă. Și nici măcar plată, ci apă nepotabilă, cu care poți, în cel mai bun caz, să te speli pe mâini. Că ambele echipe au mâinile murdare, o știm cu toții. Doar că în sezonul 2014 – 2015 a lipsit săpunul. Steaua l-a vândut în iarnă, după ce avea 13 puncte peste a doua clasată în campionat. Un săpun pentru care Becali a luat în jur de zece milioane de euro. Căci Sânmărtean, Keșeru sau Sukala erau cei care spălau toate păcatele echipei. Cât despre Dinamo, numai de bine. Când echipa e preluată de un patron care are hotel, frate primar și alte combinații de 5 stele, nu te poți aștepta decât la afacere. Nu suflet, nu dorință, nu istorie. Pe teren a fost o combinație NaCl.
Exact așa au jucat toți cei 22 de jucători. Sărat, mult prea sărat. Iar piperul a fost oferit doar de vulgaritatea gratuită de pe stadion și de petardele către Arla. Microscopic vorbind, fotbalul nu a existat pe teren. Au fost doar kile întregi de petarde și un Marius Niculae care, în loc să calmeze spiritele, a instigat la "M**e Steaua!". Cam ăsta e nivelul campionatului nostru. Liga Întâi este echivalentul Clasei Întâi. Și asta în timp ce campionatele din Spania, Italia, Anglia sunt prin anul patru de facultate.
Doar ultimele 20 de minute au amintit destul de bine derby-ul. Cu un Stanciu care și-a dat examenul de doctor veterinar în fața câinilor și a înscris două goluri, roș-albastrii se mențin aproape de Târgu Mureș. Vise! Steaua, de 8 etape la morgă, a ieșit din moarte clinică aseară. Iar toată lumea se întreabă dacă reînvierea lui Tănase & Co e pe bază de morfină sau pur și simplu e miracol Divin. Da, Becali cred că ar ști răspunsul, el vorbește des cu Doamne-Doamne. Prepeliță, penalty, gol Steaua, arbitrul fluieră finalul. 3-1, scor final. Și gata. Ne vedem în toamnă. Sau, Dumnezeu știe…
