Aseară, la Cotroceni, preşedintele Băsescu a lăcrimat pentru ultima oară în calitate de preşedinte, pentru că, zic gurile rele, de acum va mai lăcrima decât în calitate de persoană fizică, martor sau inculpat. După ce a ciocnit cu nenumăraţii invitaţi – cu un singur pahar, nu vă gândiţi la prostii! – preşedintele s-a retras, discret, cu Liviu Dragnea, în biblioteca Palatului, unde au avut o discuţie de taină la care n-a asistat nimeni, mai puţin reporterii Academiei Caţavencu, strecuraţi acolo sub acoperire, între două volume de Cărtărescu.
Băsescu: Ce faci, fă, Dragneo, aveai chef de nişte libaţii?
Dragnea: Domnu’ preşedinte, da’ ştiţi că eu nu beau… De când am băut din şampanie cu Geoană şi-aţi văzut ce-a ieşit, am jurat să nu mai pun gura pe băutură. Recunosc, acum, cu Ponta, la alegeri, mi-am înmuiat puţin mustaţa, dar iar s-a ales praful…
Băsescu: Hă! Hă! Hă! Ce vrei, bă, ghinion! Da’ serios, de ce-ai venit? Vreţi să-ţi împrumut nişte cărţi de-aici? Poţi să le iei pe toate şi mi le povesteşti şi mie pe urmă, că n-am avut timp să le citesc.
Dragnea: Nu, am venit să vă rog, ştiţi, urlă ăştia prin presă cu TelDrumul… Că cică am primit prea multe contracte, am făcut prea multe drumuri…
Băsescu: Lasă-i, bă, să urle! Că doar n-ai făcut tu mai multe drumuri decât am făcut eu… Şapte cărări în fiecare zi, ia socoteşte…
Dragnea: Nu, dar contractele… ştiţii… multe dintre ele sunt de la doamna Udrea.
Băsescu: De la cine, mă? De la Elena, dragostea mea?
Dragnea: Domnu’ preşedinte, vă rog nu vorbiţi aşa! Eu când aud vorbe din astea automat îmi vine să-l trădez pe cine le spune. Şi chiar nu vreau…
Băsescu: Bă, dacă e şi Elena implicată să ştii că e nasol. Viorel ce zice?
Dragnea: Nu mai zice nimic, săracu’, e speriat rău. Aşteaptă să dea Vanghelie şi nucleara, să arunce în aer tot partidul. Noroc că Marean e prea prost şi nu ştie de unde se apasă pe buton.
Băsescu: Of, găozarilor, tocmai acuma v-a apucat să vă certaţi, când să reconstruiesc şi eu dreapta… Ia bagă un whisky din sticla aia, că mi s-a făcut sete de-atâta ciocnit pahare.
Dragnea: Deci, ce facem, domnu’ preşedinte? Dacă pune botul DNA la ce zice Vanghelie şi ne ia pe toţi la puricat?
Băsescu: E nasol, bă, eu i-am zis Pisicului să semneze pact de coabitare şi cu ăia din PSD, dar nu m-a ascultat. A semnat doar cu mine şi cu Elena. Dacă-şi bagă DNA-ul coada în contractele tale cu TelDrumu’, suntem beliţi. Toţi.
Dragnea: Aşa e, domnu’ preşedinte. Automat suntem beliţi.
Băsescu: Da’ te rog eu, dacă vorbeşti cu Elena, să nu-i spui cuvintele astea, cine ştie cum le interpretează.
Dragnea: Nu-i spun, domnu’ preşedinte, ce vorbim noi, aici rămâne. Garantat Dragnea! Dar ce facem, cum scăpăm de aici, că n-am chef să jucăm la anu’ popa-prostu pe porunci cu puşcăriaşul ăla de Voiculescu.
Băsescu: Mai lasă-mă câteva zile să mă gândesc şi-ţi spun cum procedăm. Şi mai umple, naibii, paharele alea o dată, ştiu că ai mână bună la turnat!
