HomeActualitateFalsele pudori ale educaţiei sau cum ar trebui să-şi...

Falsele pudori ale educaţiei sau cum ar trebui să-şi ceară scuze ministrul Bostan pentru că n-a spus tot adevărul

Aflat la  o conferință la Iași, ministrul Comunicațiilor Marius Bostan a răspuns unei întrebări venite din sală care ridica problema salariilor din învățământ: „Unii profesori pur și simplu își bat joc de meseria lor și spun că au salarii mici. Domnule, mergi acasă, dă-ți demisia. Dar nu să îți bati joc de viitorul copilului. Justificarea că 'am salariu mic' e o imbecilitate. Am salariu mic, îmi dau demisia, mă apuc de altă muncă dacă nu îmi place meseria asta”.

Din partea profesorilor a ripostat sindicalistul Marius Nistor, apărătorul învățământului românesc, care a cuvântat astfel:

„O astfel de declaraţie venită din partea unui membru al Guvernului României este extrem de periculoasă pentru sistemul de învăţământ românesc”…  "…declaraţiile sunt un atac la adresa profesorilor, elevilor şi părinţilor şi un atac la Constituţia României, care prevede gratuitatea învăţământului obligatoriu de stat". …nu trebuie să băgăm mâinile în buzunarele părinţilor atâta timp cât ei deja contribuie plătind taxe statului”.

Careva să zică, în opinia lui Nistor, dacă vorbești despre carențele sistemului de educație românesc vizibile din avion, ataci Constituția. Constituția este Nistor și gașca lui de sindicaliști care se opun oricărei reforme a acestui sistem putred. Eu unul îmi aduc aminte de val de lături a declanșat acest Michiduță limbut atunci când ministrul Daniel Funeriu a interzis sindicatelor să-și încaseze cotizațiile direct pe statul de plată aș ministerului, prin stopaj la sursă! Ce înjurături, ce proteste, ce acuzații! Păi, cum să-i faci la buzunare pe baronii sindicali?  Hai să vedem acum ce păcate a comis tehnocratul Bostan când le-a pus oglinda în față.

Profesori competenți.

Sunt. Dar sunt și d-ăștia ca în dialogul de mai jos. Din păcate, sunt prea mulți!

Iunie 2016. Protest al profesorilor în București împotriva salariilor mici:

Reporter: "Ce predati?"
Profesor: "Engleza!"
Reporter: "For how long have you been teaching english? (n. r. De cat timp predati engleza?)"
Profesor: "Yes, yes."
Reporter: "For how long have you been teaching english?"
Profesor: "Aaa, lasati ca mi-e rau."
Reporter: "Can you understand what I'm saying? (n. r. Intelegeti ce spun?)"
Profesor: "Lasati."

Expertul în educație preuniversitară Oana Moraru, managerul școlii Helikon (are 200 de copii la nivel de gradiniță, școală primară, gimnaziu și liceu -clasa a IX-a), despre recrutarea profesorilor în învățământul privat:

„Copiii poate au unu, doi profesori pe an, sau per generatie care sunt cu adevartat pasionați. Oamenii plictisiți și blazați nu transmit nimic. Atunci când recrutez profesori mă interesează să nu facă greșeli de conținut și să aibă o pasiune pentru domeniul pe care îl predau. Dincolo de abilitățile didactie, dacă are pasiune…un profesor transmite acest lucru viral la copii. Marea problemă este răceala care s-a răspandit in scoli, s-a format o tabară a copiilor, una a părinților, una a profesorilor. Mentalitatea în România este că profesorul nu trebuie să fie un partener. În România, dacă profesorul devine un partener, oamenii au senzația ca nu este ceva serios”.

Despre competența profesorilor

Rezultatele examenelor din sesiunea iunie-iulie a Bacalaureatului 2012 au fost dezastruoase, promovabilitatea fiind la nivel national de doar 43,01%, sub asteptarile celor din invatamant.

În 2014 lucrurile au mers și mai prost. „Potrivit legislaţiei în vigoare, în învăţământul liceal se pot înscrie şi elevii care au obţinut medii sub 5 la evaluarea naţională.Astfel, în unele licee din toată ţara s-a intrat, şi anul acesta, cu medii mai mici chiar de 3. Originile acestei realităţi sunt în 2009, când a fost introdusă evaluarea naţională, ale cărei note sunt luate în calcul la intrarea în liceu fără examen. Măsurile luate acum cinci ani au avut, potrivit iniţiatorilor, un rol social: niciun copil să nu rămână pe stradă şi, chiar cu note de 2, 3 sau 4, să fie admişi în liceu. Cum se traduce în cifre, astăzi, acest rol? După prima repartizare computerizată, peste 15.000 de elevi au fost admişi la liceu cu medii sub 5”. (sursa mediafax.ro)

Despre cinstea profesorilor

În toată țara au fost investigate rețele de profesori care au fraudat examenul de bacalaureat. În Ialomița, Arad, Tulcea, Gorj, etc s-au pronunțat sentințe de condamnare pentru profesorii șpăgari. Numai în Ialomița au fost anulate în 2015 100 de diplome de bacalaureat obținute prin fraudă.

Despre învățământul gratuit

Desi prin lege învăţământul este finanţat de stat, în realitate, părinții sunt cei care acoperă lipsurile din educație. Fie că vorbim despre cei mici, din clasa pregătitoare sau de elevii din gimnaziu, listele lor de cerințe sunt lungi și costisitoare. Învățătorii și dirigintii cer de la rechizite și materiale didactice, până la dvd-uri, imprimante și calculatoare. Materialele didactice, electronicele și produsele de igienă costa în jur de 1000 de lei de familie. Nici măcar manualele, care sunt gratuite teoretic, nu există iar părinții trebuie să le cumpere. Aici intervine o altă mafie, a auxiliarelor și revistelor școlare pe care profesorii le vând contra unor comisioane. Cine cu cumpără este taxat la notă.

Un studiu al organizației Salvați Copiii realizat în anul 2010 a relevat că fiecare familie cheltuie circa 1400 de lei anual pentru fiecare copil educat în sistemul de învățământ gratuit din România.

Da, ministrul Bostan ar trebui să își ceară scuze. Dar nu pentru că a mințit, ci pentru că n-a spus tot adevărul.

BREICHING NIUZ

spot_img

Caricatura zilei

spot_img
spot_img

Articole asemănătoare