HomeCulturăCarti si cititoriBurebista, cel mai sobru dintre daci

Burebista, cel mai sobru dintre daci

După cum ştiţi din cărţi, internet şi filmele Maestrului Sergiu, orice popor îşi are Nemuritorii săi: oameni care au luptat şi s-au sacrificat (scuzaţi limba de lemn, iliesciană) pentru binele Patriei lor, ajungând să se nemurească în Panteonul fiecărui neam. Acuma, trebuie să ţineţi cont că viziunile neamurilor diferă şi un erou al unuia apare, de multe ori, doar ca un porc de câine turbat pentru altul. Istoria nu-i o ştiinţă exactă şi subiectivismul este ceva normal la vârsta ei; avem unguri săriţi de pe fix care îl spânzură pe Avram Iancu şi români convinşi că toţi ungurii sunt vampiri ca Erzsébet Báthory, din cauza căreia, prin confuzie, a ajuns milosul Ţepeş un ucigaş dezaxat. Adică fiecare cu varianta lui şi, evident, mergem pe a noastră deoarece noi, prin daci, suntem civilizaţia primordială a lumii, după ce ne-am refugiat de pe Marte pe când eram atlanţi. Şi fiindcă tot am început cu începutul, îl aducem în discuţie pe primul nostru Nemuritor cunoscut: Burebista.

În principal, informaţiile puţine despre el ne vin de la Strabon; considerat un mare istoric şi geograf grec, deşi se ştie că-i bine să n-ai încredere în greci nu doar dacă le împrumuţi bani, ci şi atunci când scriu istorie. Mai mult, numele îi vine de la principala calitate – strabismul de care suferea. Posibil aşadar ca atunci când privea harta şi istoria lumii să mai fi încurcat regiunile între ele. Dar să vedem ce consemnează, ca să constatăm cât de necrucişă îi este viziunea: „Ajuns în fruntea neamului său care era istovit de războaie dese, getul Burebista l-a înălțat atât de mult prin exerciții, abținere de la vin și ascultare față de porunci, încât în câțiva ani a făurit un stat puternic și a supus geților cea mai mare parte din populațiile vecine, ajungând să fie temut chiar și de romani”. Ei, da! Ţine-o, Straboane, tot aşa! Le zice bine şi se vede treaba că nu-i stipendiat de istoricii iredentişti ai Budapestei. Am întâlnit şi greci (răs)plătitori, iar Strabon este unul dintre ei.  Informaţia privind începutul domniei lui Burebista o luăm de la Iordanes, şi sigur nu ne vinde iordane pentru că era got de origine, deci un fel de strămoş al lui Iohannis – om serios şi adept al lucrului istoric bine făcut. Conform gotului, getul Burebista şi-a început domnia în jurul anului 82 î.Hr., dată calculată în funcţie de momentul venirii la putere a lui Sylla la Roma. Să nu intrăm în calcule complicate, ajungem cine ştie cum la concluzia că Iordanes era cam absent ca Iohannis atunci când l-a calculat pe Burebista în funcţie de cineva scris Sylla şi citit Sula.

Burebista a fost un Unificator, reunind triburile geto-dace, în ciuda diferenţelor. Existau mari rivalităţi dacice, bazate pe controverse ireconciliabile. Bunăoară, tribul bezivanilor practica un cult impunând începutul consumului de vin la primele ore ale dimineţii, pe inima goală. Ei au intrat într-un conflict sângeros cu tribul turmentazilor, ce respecta cu sfinţenie contrariul – prima vadră trebuia asimilată imediat după miezul nopţii şi nu dimineaţa; doar un exemplu, nu pierdem timpul cu alte amănunte. Cert e că Burebista i-a împăcat pe toţi, aplicând o tăiere totală prin stârpirea viilor. Regele dac nu credea în dezalcoolizarea graduală, pe care şi el o încercase fără succes. La sfaturile Marelui Preot Deceneus, a impus interdicţia – fapt ce avea să-l coste în final mai mult decât pe contribuabilul român făcut la nota de plată de chelnerul Oprea.

Odată scoşi din îndeletnicirile bahice, getodacii au compensat prin spirit războinic, armata lui Burebista ajungând, după unele aprecieri, la 200.000 de luptători, cifră impresionantă pentru acele vremuri. Asta i-a permis să treacă la extinderea relaţiilor de colaborare cu triburile vecine, pe care le-a prăduit sistematic chiar cu mult peste Danubius. Privitor la organizarea militară, nu avem decât presupuneri ale diferiţilor cercetători: cei normali care vorbesc despre trupe pedestre, cavalerie, maşini de război şi o oarecare flotilă pe Dunăre şi Marea Neagră, până la cei paranormali de pe internetul de azi şi convinşi că Burebista poseda arme cu laser. Nouă ni se pare o exagerare începând de la maşinăriile armate, ca să nu insistăm pe flotila ce şi azi lipseşte Daciei sau săbiile Jedi din capetele funaro-roxinilor. Printre succesele militare ale lui Burebista menţionăm: eliminarea acţiunilor de pradă ale scordiscilor, pe care i-a bătut până i-a făcut aliaţi, zdrobirea boiilor şi tauriscilor, neamuri celtice forţate astfel să emigreze spre vest, unde au locuit ţări vizate acum de urmaşii dacilor migratori spre vest. Resturile tauriscilor s-au împrăştiat până la Noricum, în Austria contemporană, de unde îi privesc cu aroganţă pe izgonitorii de altădată, sau cumpără Petromuri şi bănci de la urmaşi ai dacilor ca Adrian Năstase, pentru a reveni triumfători. Boii rămaşi au ajuns în Galia, ocupând azi importante posturi în administraţia Statului Francez, din care susţin corect-politic migraţiile islamiste cu dinamită la centură. Dovadă că boii rămân boi şi peste veacuri, aşa cum dacii au rămas daci până în zilele noastre.

Ajungând un pericol pentru romani, Regele Dac s-a implicat în politica de la Roma hotărându-se să-l sprijine pe Pompei, după moartea lui Crassus, în rivalitatea acestuia cu Cezar. Dar Pompei a încasat-o decisiv la Pharsalus, iar Cezar şi-a îndreptat atenţia belicoasă spre Dacia. Iminenta invazie romană a fost însă oprită diplomatic de ambele părţi: Cezar a fost asasinat de apropiaţi, inclusiv prezumptivul fiu Brutus, iar Burebista înlăturat de getodacii ce nu-i uitaseră tăierea principalei surse de hrană şi inspiraţie, viile. Deşi nu avem mărturii, se consideră că a fost sigur ucis deoarece setea de răzbunare a supuşilor frustraţi de un rege abstinent era prea mare ca să-i fi iertat băsismul pe dos. De ce rămâne Burebista un Nemuritor al neamului? Păi încercaţi voi să-i luaţi sticla unui dacoroman adevărat şi o să realizaţi singuri motivele, pe pielea voastră! Regele a murit, trăiască în veci Regele!

 

Articol apărut în Academia Caţavencu, nr. 1 (1199) – 8-21 februarie 2016

BREICHING NIUZ

spot_img

Caricatura zilei

spot_img
spot_img

Articole asemănătoare