Cum la putere ne-am procopsit cu un doctor în drept fără cunoștințe de fiscalitate, săptămâna aceasta ne-am gândit să stăm de vorbă cu Gabriel Biriș, un avocat care știe că, în vremuri de criză, politicienii ar trebui să se mulțumească mai degrabă cu o șpagă mai mică decât să mărească taxele și impozitele și să mai bată un cui în sicriul economiei private.
Reporter: De la anul ne așteaptă nu doar creșteri de taxe și impozite, ci chiar niște măsuri fiscale noi, cum sunt taxele pe stâlpi ori heleștee. Ce facem, ne schimbăm numele din România în Taxmania?
Gabriel Biriș: Guvernanții atâta pot, atâta fac. Și nu vorbesc aici numai despre Ponta, nici Boc nu a fost altfel. Nici măcar Tăriceanu nu a fost mult diferit, chiar dacă a plouat cu bani peste România în perioada în care a fost el prim-ministru. De fapt, problema este alta: evaziunea fiscală, și faptul că nimeni până acum nu a fost interesat de subiect. Acum s-a cam ajuns la fundul sacului și începe lumea să vadă, inclusiv voi jurnaliștii că România pierde anual 10 miliarde de euro numai din TVA. Dacă am colecta la nivelul Bulgariei, am avea 7 miliarde în plus la buget și n-ar mai fi nevoie de taxe în plus. Sau poate cine știe, guvernanților noștri pare că oricât le-ai da, tot nu le ajunge. Ar fi inventat probabil vreo metodă sa îi sifoneze și pe ăia…
Victor Ponta a zis că vrea să mai bage încă o acciză în prețul benzinei. Are vreo logică măsura aceasta, în afară de faptul că premierul vrea să ne facă pe toți pietoni?
Păi nu avem deja taxe de drum în benzină? Rovignete? A învățat și domnul Ponta că românii au memoria scurtă și probabil că se gândește că au uitat deja pentru ce plătesc taxele astea… Măsura are logică însă, iar logica ne-a descris-o chiar premierul când a zis că „Îmi place să îmi plătiți taxe“. Mai vrea deci o taxă din care să facă niște drumuri care o să coste cât nu fac. Ce nu e clar?
Creștem accizele pe care tot șoferii le vor plăti până la urmă, dar nu renegociem redevențele de la Petrom. E o greșeală la mijloc sau mi se pare doar mie?
Ce e mai ușor, aia faci. Golanii în curtea școlii îi bat pe cei mici și le iau banii de buzunar și pachețelul. Se iau de cei puternici? Nu! Așa face și guvernul, ia de la cetățeni, doar nu o să se bată cu multinaționalele…
Cazul autostrăzii Sibiu–Pitești, la care avem 85% finanțare de la UE, dar pe care Dan Șova nu vrea s-o construiască, e specific pentru birocrația noastră? Oare dacă șpaga ar fi mai mare, România ar reuși să-și crească rata absorbției de fonduri de la Bruxelles?
Ha, ha – șpagă mai mare din bani UE? Nu merge… Problema e că dacă s-ar face autostrăzi din bani UE s-ar vedea cât costă în realitate. Domnul Șova vrea să facă drumuri rapide cu 15 milioane euro/km, în vreme ce croații au trecut autostrăzi prin munți cu mai puțin… Este o mare problemă dacă nu se face tronsonul Pitești-Sibiu, pentru că riscăm inclusiv probleme cu cei de la Dacia. Oricum, prioritățile de investit în autostrăzi sunt oarecum ciudate. Mai întâi luminații noștri conducători au zis că nu sunt o prioritate. Apoi s-au apucat de construit Autostrada A2, a „soarelui“, care își justifică rostul două luni pe an, după care s-au apucat de Bechtel. Bine măcar că au terminat una, că cealaltă e franjuri. Cred că prioritatea ar fi trebuit să fie încă de la început Coridorul IV (Nădlac, Sibiu, Giurgiu), a doua trecere a munților spre Moldova (Sibiu–Iași), după care restul. Așa s-ar fi asigurat și o dezvoltare echilibrată a țării. Dar asta e doar o idee, de nespecialist…
Suntem printre primii din lume la capitolul taxării muncii sau la orele necesare pentru plata dărilor către stat. Oare guvernanții noștri nu pun carul înaintea boului şi ar trebui să-i preocupe mai mult scăderea CAS-ului, până să mai crească ale taxe şi impozite?
Aici intrați în terenul meu. În mod normal ar fi trebuit să scadă fiscalizarea muncii, am spus asta mereu, o repet și acum. O fac însă ceva mai nuanțat: eu susțin că sarcina fiscală poate fi scăzută prin reformarea sistemului, nu doar prin reducerea cotelor: legislația este prea complicată, are prea multe excepții și prea puțină coerență. Guvernul nu realizează nici faptul că o fiscalitate prea mare potențează neconformarea voluntară și evaziunea. Sistemul fiscal este unul complex, iar impozitele se influențează unele pe altele. Dacă știi ce să faci, poți avea un sistem fiscal eficient, care să servească scopului principal (bani la buget) fără să-i încurce pe cei care îi produc (investitorii).
Oricum, dacă ar avea măcar o urmă de responsabilitate, guvernul ar trebui mai întâi să reducă evaziunea, în special marea evaziune, să creeze condiții de creștere economică – nu să-i cocoșeze pe cei care investesc și produc.
Să lupți împotriva evaziunii fiscale mărind taxele și impozitele e ca și cum i-ai dat copilului tău obez Cola ca să aibă energie să facă sport. E deplasată analogia pe care tocmai am făcut-o?
E foarte cool analogia, seamănă puțin cu cea făcută de mine anterior în legatură cu derbedeii din curtea școlii… Orice student la ASE știe că în criză nu crești taxele, iar dacă le crești (în special în zona impozitelor indirecte, acolo unde evaziunea este uriașă) nu faci decât să bagi bani în buzunarele derbedeilor. Laffer a arătat cu mulți ani în urmă că legătura dintre nivelul taxelor și cel al veniturilor este una foarte predictibilă: crești taxe, scazi venituri.
Am fost de curând la o conferință de fiscalitate unde un englez (șeful Oficiului pentru Simplificare Fiscală (!) din UK) spunea: „arta taxării constă în a smulge cât mai mult puf de pe gâscă cu cât mai puține gâgâieli“. Ei au înțeles asta, noi nu.
Lumea se bucură tot timpul atunci când aude că o să crească salariul minim pe economie. Le dăm un motiv de tristeţe?
Să se bucure și atunci când o să-l și primească. Momentan tocmai a explodat șomajul…
După toate aceste creșteri de taxe și impozite credeți că o să ajungem la sapă de lemn, ori n-o să mai avem bani nici pentru asta?
O să supraviețuim, suntem maeștri în asta.
Până acum Victor Ponta a fost consecvent în inconsecvența sa fiscală. Să ne mai așteptăm la așa ceva și în viitor?
Eu cred că va fi consecvent. Adică va rămâne inconsecvent. Dar asta nu e numai problema domnului Ponta.
Vom prinde vreodată o guvernare care să scadă taxele şi impozitele, sau asta e mai degrabă o speranţă pentru nepoţii nepoţilor noştri?
Să „prindem“? De ce nu „să facem“?
