Deşi despre parlamentari lumea are impresia că sunt nişte trântori care fac biluţe pe banii statului, să ştiţi că nu toţi sunt la fel. Unii mai şi muncesc – i-am văzut noi! E drept că nu dau cu sapa, ci cu mapa, dar cert este că ei lucrează intens, zilele astea, la revizuirea Constituţiei. Printre părinţii noii Constituţii l-am regăsit şi pe domnul Gheorghe Emacu, un deputat care crede că tricolorului o să-i stea muuult mai bine cu stema în mijloc.
Reporter: Cum v-a venit ideea cu punerea stemei pe steag?
Gheorghe Emacu: Am considerat că e necesar să avem stema pe tricolor, ţinând seama de faptul că mai există un stat, Ciadul, al cărui drapel, din punct de vedere cromatic, se aseamănă cu drapelul nostru. Pe de altă parte, am dorit un plus de autenticitate şi de personalizare a acestui simbol naţional şi, poate nu în ultimul rând, o posibilitate în plus de a scoate în evidenţă elemente de tradiţie, de cultură, de istorie. Oricum, până la adoptarea propunerii mai e cale lungă: discuţia ei în Camere, la Consiliul Legislativ, la Curte, plus votul popular, la referendum!
Rep.: Credeţi că, dacă punem şi stema pe steag, românii vor fi priviţi altfel peste hotare?
G.E.: Cred într-un plus de recunoaştere, chiar şi în planul simbolurilor. Imaginaţi-vă că la o competiţie sportivă primele locuri ar fi ocupate de Ciad şi de România. S-ar stârni un sentiment de confuzie, pe când adoptarea unei steme ar fi un semn de distincţie!
Rep.: Aţi propus o stemă cu însemnele heraldice ale celor cinci provincii istorice. Nu era mai de actualitate să faceţi una cu opt regiuni, câte vor fi după reorganizare?
G.E.: Dacă se va accepta regionalizarea, s-ar putea introduce o nouă stemă sau s-ar putea modifica stema actuală. E posibil deci ca pe stemă să fie simbolizate şi cele opt regiuni de dezvoltare economică despre care se vorbeşte. Oricum, specialiştii din Comisia Naţională de Heraldică vor propune o soluţie!
Rep.: Ştiu că sunteţi un om patriot. De ce n-aţi pus mai curând pe drapel lupul dacic? Nu credeţi că ar fi fost mai reprezentativ?
G.E.: Nu cred că se pune problema să avem pe drapel un simbol sau altul, de vreme ce există deja o stemă a României, adoptată în 1992!
Rep.: O să avem o Constituţie nouă şi un drapel nou. Vom trăi mai bine?
G.E.: Lucrurile trebuie separate. E necesară revizuirea Constituţiei, pentru că de la ultima ei modificare au trecut zece ani şi s-au schimbat multe, am intrat în UE, suntem membri NATO. Sper ca bogăţia de amendamente făcute să aducă un plus de confort şi o viaţă mai bună pentru cetăţenii României. Referitor la drapel, el reprezintă, într-o formă metaforică, un blazon al statului, iar modificarea lui ar putea contribui la o îmbunătăţire a imaginii României! Unii colegi spun că, prin adăugarea stemei, ne vom asemăna şi cu drapelul Moldovei…
Rep.: Să fie aşadar o aluzie subtilă? Aţi avut intenţia de a face o trimitere către Moldova?
G.E.: Intenţia mea a fost de a clarifica poziţia noastră în plan simbolistic, faţă de alte ţări, iar de aici şi alte avantaje care ar putea să apară…
Rep.: Tricolorul românesc are, întâmplător, culorile USL – roşu, galben şi albastru. Dacă aveam şi portocaliu, schimbaţi şi steagul?
G.E.: Culorile drapelului au mai mult de o sută de ani! Pe atunci USL-ul nici nu exista! Iau întrebarea dvs. ca pe o glumă…
Rep.: De ce n-aţi lăsat gaura, că doar cu atâta ne-am ales şi noi de la Revoluţie: cu o gaură!
G.E.: Din câte ştiu eu, gaura a dispărut din steag după adoptarea noii Constituţii, în 1992. Deci ar trebui să discutăm cu cei care au creionat prima Constituţie postrevoluţionară, cu parlamentarii vremii şi cu cetăţenii care au votat acea Constituţie! Drapelul rezultat a reprezentat ceea ce naţiunea română a considerat necesar după momentul Revoluţiei. Dar asta nu înseamnă că trecem cu vederea acel moment: în conţinutul noii Constituţii se vor păstra referirile la valorile pe care Revoluţia din 1989 le-a adus naţiunii noastre. Despre gaura din drapel nu putem discuta, câtă vreme decizia a fost luată în această privinţă!
Publicat în AC, NR. 23
