În caz că nu vă interesează așa tare divertismentul digital, trebuie să știți că „League of Legends“ (LoL pe scurt) este, probabil, cel mai popular joc din lume. Are o audiență de șaptezeci de milioane de jucători, iar lunar se estimează că 32 de milioane de oameni se distrează cu LoL ore-ntregi. O altă cifră care ar trebui să vă ridice o sprânceană: trei milioane de gameri se joacă, uneori, LoL în același timp în lume. Mai mult, de ceva vreme este recunoscut ca un sport de către guvernul american, sute de mii de spectatori se uită zilnici la meciuri de „League of Legends“ și profesioniștii câștigă milionul de parai. Pe scurt, producătorii de la Riot Games ar putea să-și facă o țară mai mare ca România cu clienții lor. Bine, trebuie spus că jocul este free-to-play și e chiar un exemplu de succes – nu ai în niciun moment senzația că dezvoltatorii jocului sunt cerșetori la metrou, ca-n alte părți (FarmVille, de pildă).
Eu nu m-aș număra, însă, printre cetățenii lor. Cumva, obiectiv, înțeleg de ce este așa de iubit LoL-ul: O clonă bine făcută de Dota, care reușește să fie destul de ușor de învățat, dar dificil de aprofundat. Mă rog, lucrurile devin mai complicate când vezi că sunt 117 campioni diferiți din care poți să-ți alegi, că tacticile de luptă sunt al dracului de diverse și că unii jucători de LoL sunt mai fioroși decât Dana Grecu la apogeul luptei cu băsiștii. Jucătorii noi de LoL, ca-n cazul Dota 2 și altele similare, să se aștepte să fie numiți „kurwa“ pe chat și să primească înjurături de mamă în cea mai stricată engleză de pe internet.
Mai mult decât comunitatea toxică de jucători, cel mai tare mă enervează la LoL grafica. Un mestecălău de prost gust de culori, stiluri și mitologii diferite într-un motor grafic parcă adus din anul 2000. Design-ul eroilor e mai divers decât populația orașului New York, dar nu în sensul bun al cuvântului. Pe același câmp de bătălie poți să ai o eroină care pare scoasă din X-Men, doar că varianta porno, un vrăjitor din „Lord of the Rings“ regizat de Sergiu Nicolaescu și cel mai urât karatist din cele mai urâte desene chinezești cu putință în același timp. Iar lista asta poate continua ușor.
Eu personal prefer „Dota 2“ în pofida lui „League of Legends“. Grafica e mai bună și mai coerentă stilistic, iar luptele sunt ceva mai brutale și mai imprevizibile. Cred că e și un e-sport mai interesant. Cu toate astea, nu mă băga în seamă și încearcă LoL, statisticile îmi spun că o să-ți placă, dacă nu cumva te joci deja și mă-njuri de cele sfinte chiar în momentul ăsta!
