Dracula. Untold – The movie (2014)
Acțiune: Neașteptat de bună.
Horror: Sare sânge, dar așa e când omori pe cineva.
Fantastic: De bine gândită povestea.
Dramă: Veșnica poveste de iubire.
Notă: 8,5. Mergi la cinema.
Acum vreo lună de zile am vizitat castelul de la Hunedoara, după care Castelul Bran. Americanii ăştia chiar fac bici din orice. Au 'calculatorit' castelele noastre și le-au dat personalitate. Au făcut dintr-un mit o poveste pe care, dacă noi am spune-o copiilor noștri, cu siguranță că ar fi mai frumoasă ca Love Story ul dintre Oana Zăvoranu și Pepe. Iar povestea lui nea Dracula a fost realizată peste așteptări. Cine nu știe povestea dintre turci și români? Măcar o Scrisoarea alll-a. Dacă nu o știi, nu te duce la film. Ești atât de prost că nu meriți nici subtitrarea. Doar că povestea e după anul 1400, evident.
Noi știm despre Dracula câteva lucruri. Americanii inventează câteva zeci pe parcursul celor 90 de minute ale peliculei. Noi știm că Vlad bea sânge și că sperie oameni. Americanii ne arată că el e plin de curaj, iubitor de familie, ancorat în propria-i țara și cu mare demnitate. Asta ar trebui să știe românul. De ce? Pentru că Ponta nu inventează, el dă copy/paste. Pentru că Băse n-are idei, că ideile îți vin când ai mintea limpede. Pentru că… Lăsând istoria la o parte, filmul nu te transpune deloc în spiritul românesc. E un film comercial în care vampirul e prezentat așa cum românii nu vor știi niciodată să aducă bani la buget cu basme. Iar dacă Vlad Dracul (interpretat decent de către Luke Evans) are în sânge sacrificiu de sine, treaba asta e creată prin niște efecte superbe. Până și Oana Roman ar putea deveni cea mai frumoasă prințesă, dacă Hollywood o bagă în Photoshop. Recomand filmul pentru ceea ce poți simți, ca român. Lupta asta dintre întuneric și lumină, percepții extrasenzoriale, simțuri treze care îți amintesc că "Deșteaptă-te române" nu e caterincă, e varianta poetică a poeziei "Ești prost române. Când realizezi asta?"
Știu, m-am depărtat de acțiune. Iar asta pentru că nu vreau să vă povestesc Dracula – Untold. Vreau să mergeți, să luați loc pe scaun, să nu scuipați semințe pe jos și să vizionați o poveste foarte tare de dragoste de țară, nevastă, copil, poveste cu mult sânge, cu Făt Frumos cel Urât, că era vampir și cu pumni nervoși care fac mai multe ca Chuck Norris treaz, nemâncat.
Personal, sunt mândru că sunt român. Dar nu mândrie Psd-istă scrisă pe toate pancardele, ci aia în care românul chiar își apără sărăcia și nevoile, că neamul e stârpit de mult. Culmea ironiei, tot de către americani.
Mergi să vezi un film bun. Merită! Enjoy!
