Recent, Elena Udrea s-a făcut din nou remarcată. N-a mai sărit cu paraşuta, n-a făcut surf cu rechinii, nici nu a pregătit cozonaci încălţată în pantofi cu toc, ci a botezat un copil. Distinsa nu este la primul gest creştinesc de acest gen, întrucât a mai botezat şase copilaşi până acum. Dacă până acum fostul ministru nu avea restricţii în privinţa celor botezaţi, după scandalul cu Bercea Mondial se pare că ea a devenit mai selectivă.
Astfel, atunci când primeşte cereri în acest sens, mai întâi doamna Udrea se interesează cum anume vor părinţii să-l cheme pe prunc. Dacă acesta va fi numit Prinţişor, Judecător, Televizor, Telecomanda, Expertiza sau Directiva, părinţii sunt refuzaţi din start. După primul pas urmează vizionarea candidatului la postul de fin al lui Udrea. Dacă el nu este suficient de fin, în sensul că are pielea arsă de soare – pentru că şi în viaţa intrauterină soarele arde ceva de speriat – de asemenea familia este tratată cu refuz.
Şi, în fine, dacă îndeplineşte condiţiile să-l cheme Ion, Vasile, Gheorghe sau, mai ales, Traian, este alb, chel şi cu ochi albaştri, pruncul va fi botezat, dar numai după ce doamna Udrea se asigură că părinţii lui locuiesc în apartament, la casă, la vilă, dar nu într-un castel cu turnuleţe. Cică astea ar aduce ghinion şi oamenilor politici îmbătrâniţi în rele, darămite unei politiciene tinere şi avântate ca doamna Udrea.
