Dubai, pământ românesc

de Nestor , 17 februarie 2015

Deși Ponta nu este în concediu cu plată de la Ghiță, atenția poporului televizionar se îndreaptă iar către Dubai: spre turneul de tenis, unde luptătorii noștri bărbați sunt de genul feminin. La fel ca în meciurile Parlament - DNA, cu competitori masculi smiorcăindu-se în barbă și concurente propunând, cu mâna pe nară, să zugrăvească arestul. Aceea care îi face pe românii verzi să se felicite singuri că-s români la fiecare victorie, armâncuța Halep, ia din nou în piept bătaia cu rachete între fete. Ca și exemplar unic al patrimoniului național - o mândră ce și-a dat sânii nu la siliconat ci la micșorat - mititica singurică are marea șansă de a câștiga, în sfârșit, încă o finală. Serena Williams și Sharapova au fost out din start, mama lor de ciomăgare care o bat pe-a noastră mânărind arbitrajul.

Nuș cum se face că, de câte ori pare drumul ușor și descurcat, pe mine mă ia un defetism mioritic mai rău decât pe ciobanul original. Avem noi așa, un talent de a nu duce la capăt ce începem, exact când sunt augurii mai promițători în previziuni. Nu c-aș vrea să cobesc, fiind eu un fan dedicat al Simonei și care nu pierde nicio poză a favoritei în rochie de nuntă. Dar, simțindu-mă tot un bun român, pesimismul îmi cântă în cap din fluier de os, mult zice bengos. În 1973, maistrul sportului pe atunci alb, Ilie Năstase, a boicotat în stilul personal greva vedetelor clasamentului ATP, prezentându-se la Wimbledon. Șansă cosmică de a-și însuși titlul pe care nu l-a luat niciodată, marii favoriți înjurându-l de pe margine pe spărgătorul de grevă. Adică o perfectă  ocazie pentru Nasty să iasă din turul patru, lăsându-l pe Kodes să câștige turneul. Pe respectivul, Ilie îl altoia regulat abia trezit din somn și fără să-și bea cafeaua. Astăzi, bunicul Năstase o trage de atenție pe Halep oriunde o prinde că trebuie să-și îmbunătățească punctele slabe, cum își întărea el psihicul antrenându-se, oral, cu mamele adversarilor.

Unde vreau să ajung bătând mingea la perete? Nu de ghinion îmi este frică, ci de nemurirea mentalului românesc. Noi învingem doar dacă suntem outsideri, nu și de ne ține lumea ca favoriți și merge pe mâna noastră la pariuri. Așa a ajuns românul Iohannis Președinte, intrându-i un lung de linie când el a vrut să trimită în cros și Ponta deja se îndrepta spre masa cu trofeu. Pe scurt, să dea Domnul să n-am dreptate și să fiu doar un Năstase cârcotind la sfăt pe tușă, precum moșii morocănoși ai Muppetsilor. Iar Simona să ridice Cupa deasupra capului, cu ușurința dată de tăierea sânilor întru gloria sportului macedo-român și în ovațiile CTP-ului: Ilie, Simona e deșteaptă!

Comentarii

+