Apăsați tasta 1!

de Spartakus , 30 mai 2014

Am un vis secret: să-l găsesc pe directorul unei firme de servicii cu milioane de abonați căzut într-o gură de canal fără capac, undeva, pe o stradă pustie. Auzindu-i strigătele deznădăjduite, m-aș apleca asupra lui și l-aș privi cum face încercări inutile să iasă din gaura întunecoasă și umedă. S-ar bucura, fără îndoială, văzându-mă:

− Ce bine că ați apărut! Vă rog, vă implor, scoateți-mă de aici!

− Așa, direct?! Trebuie să sunați la serviciul „Descanalizări“.

− Nu pot acum. N-am condiții. Apucați-mă de mâini și trageți-mă afară!

− Singura soluție este să sunați.

Neavând de ales, directorul și-ar scoate cu greu, în spațiul prea strâmt, mobilul din buzunar, eu i-aș dicta numărul mobilului meu și el, desigur, l-ar forma cifră cu cifră.

Când telefonul meu ar începe să sune, aș răspunde:

− Formați acum propriul dv. număr de telefon!

Directorul, neavând de ales, l-ar forma.

− Pentru confirmare, apăsați tasta 1.

Ar apăsa-o.

− Numărul format de dv. este corect. Pentru informații privind rețeaua de canalizare din București, apăsați tasta 1. Pentru reclamații referitoare la existența unor guri de canal fără capac, apăsați tasta 2. Pentru solicitări de ajutor în cazul căderii unor persoane în guri de canal, apăsați tasta 3.

Directorul, fără îndoială, ar apăsa tasta 3.

− Mesajul dv. este important pentru noi. Îl vom înregistra și îl vom supune atenției specialiștilor noștri pentru a ne îmbunătăți continuu activitatea, pusă în slujba publicului. Prin continuarea apelului, vă dați acordul să vă înregistrăm mesajul.

L-aș vedea pe director agitându-se deznădăjduit în adâncul canalului. Poate că el ar începe chiar să strige:

− Nu mă mai înnebuniți cu chestiile astea! Scoateți-mă de aici!

Eu aș continua, imperturbabil:

− Pentru extrageri din canal cu mijloace mecanice, apăsați tasta 1. Pentru extrageri din canal manuale, apăsați tasta 2.

− Manuale, manuale! ar striga directorul. Întindeți-mi o mână și ajutați-mă să ies de aici!

Eu l-aș ignora și aș spune la telefon:

− Vă rugăm așteptați! Un operator al serviciului „Descanalizări“ va prelua în curând apelul dv.

Apoi aș începe să-i cânt un cântec tărăgănat , pe care l-aș relua de nenumărate ori.

Îmi imaginez, cu o satisfacție răutăcioasă, protestele furibunde ale prizonierului din canal:

− Vă bateți joc de mine?! De muzică am eu nevoie?!

La terminarea fiecărei reprize de muzică, el ar tresări plin de speranțe, dar după o pauză de numai o secundă aș începe din nou să-i cânt.

După douăzeci-treizeci de minute de reluări calme ale programului muzical, în momentul în care furia directorului ar ajunge la paroxism, manifestându-se prin loviri repetate cu pumnii în pereții canalului, scoaterea cravatei și călcarea ei în picioare, proferarea de inventive și blesteme la adresa mea, aș spune la telefon:

− Ați sunat la serviciul „Descanalizări“. Cu ce vă putem fi folos!

− Dracu să vă ia cu politețea voastră cu tot! ar izbucni probabil directorul. Chiar nu știți ce vreau? Să ies odată de aici!

− Problema dv. va fi rezolvată în maximum douăzeci și patru de ore, i-aș spune eu și aș părăsi fără grabă locul.

Urletele de disperare și de revoltă pe care le-aș auzi în urma mea nu m-ar impresiona în niciun fel. Dimpotrivă, mi-ar mări plăcerea sadică de a-l abandona pe director în canal.

... Și nici după expirarea celor douăzeci și patru de ore nu m-aș duce să-l scot de acolo.

Comentarii

+