Porcescul stat român are bunul obicei de a se băga ca chiloții în cur în viața cetățeanului contribuabil, pe care-l mulge la portofel cum are el chef. Să luăm bunăoară cazul contribuabilului posesor de mașină mică, obligat ca pe lângă accize la carburant plătite pentru costruirea de drumuri gata găurite, pe lângă impozite locale aferente mijlocului de locomoție să mai achite o mică dijmă denumită asigurare de răspundere civilă obligatorie. Și cu toate că te obligă să plătești dijma, statul român supraveghează piața de asigurări cu tot soiul de paznici de noapte, care în loc să păzească stau de 6 pentru bandiți.
În țărișoara noastră, sistemul asigurarilor obligatorii funcționează pe baza Legii nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările cu modificările și completările ulterioare, precum și Ordinul CSA nr.5/2010 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr.344 din 25/05/2010.
Odată cu obligativitatea acestui bir a apărut, logic, o piață a RCA-urilor pe care s-au pugilat în concurență liberă mai multe companii, meciul dintre ele fiind arbitrat de stat prin CSA (Comisia de Supravghere a Asigurărilor) transformată în 2014, în Autoritatea de Supravghere Financiară(ASF). Această instituție plină ochi cu amante, rude, neveste, toate aparținind speciei Homosexualus Politicus, dar și cu securiști lăsați la vatră, avea rolul să stea cu ochii ca pe butelie pe banii încasați din vânzarea polițelor pentru ca ei, bănișorii, să nu facă pași în conturi offshore sau să fie furați mai brutal de patronașii din industria de profil. Pentru aceste servicii de supraveghere, proletarii din ASF au fost renumerați gras, după buget, coane Mișulică, astfel încât ăl mai prost din instituție tot umfla lunar vreo 1000 de coco net.
Pe la jumătatea lui 2014, la conducerea ASF a fost transferat direct de la ING domnul Mișu. Negrișoiu Mișu, un flăcău manufacturat de părinți în grabă, la Dăbuleni, probabil între două prașile la pepeni. Ministru, deputat, pesedist, da, președinte de bancă (ING), domnul Mișu a venit să ne supravgheze asigurătorii contra unui salariu modest, de numai 590.000.000 de lei (vechi) lunar. Alături de colegul lui Coca, plătit cu 610.000.000 de lei lunar, Mișu a stat cu ochii pe bandiții din asigurări până l-a luat dracu! Și a adormit.
Trezit la viață brusc, tandemul Mișu-Coca a demarat o amplă operațiune de curățenie, că se adunase prea mult moloz în piață iar prețurile la asigurări o luaseră la vale, deci în jos. În numai un an și jumătate cel mai mare asigurător român, Astra Asigurări, a fost pus pe butuci în doi pași și 3 mișcări. Introdusă în procedură de supraveghere, cu manager KPMG însărcinat să redreseze compania, Astra a dat colțul zilele trecute lăsând orfane circa 1,8 milioane de poliție. Explicația lui Mișu, susținută de Coca și întărită, la propriu cu mișcări circulare sus-jos de doamna Speranța Munteanu de la KPMG, era că din capitalul de lucru al companiei lipseau ceva parale. Cică doar 1 miliard de lei. Iar de întărit doamna Speranța întărea doar explicația lui Mișu și nu altceva, iar sintagma sus-jos se referea la cifrele avansate de domnia ei. Din capitalul Astra lipseau ba 450 de milioane, ba un miliard, funcție de cum se trezea Negrițoiu dimineața și de câte mișcări avea nevoi până la final. Asta ca să nu fim înțeleși greșit!
Deci, ce ne spune clanul Negrițoiu? Că în timp ce el și securiștii lui stăteau de 6 pe piața de asigurări, cineva a venit și a șutit 1 miliard de lei noi și s-a cărat! Zău? Păi atunci n-ar trebui să dea înapoi tot mălaiul încasat ca leafă atât nea Mișu cât și nea Coca, deoarece pe plantonul lor s-a evaporat bănetul? Iar dacă bănetul s-a furat și nu este doar o golănie corporatistă pusă la cale de ASF pentru eliberarea pieței în favoarea jucătorii străini, de ce nu avem o anchetă penală ci doar un faliment controlat de aceeași companie KPMG, care în 18 luni a încasat peste 2 milioane de euro pentru managementul performant de la Astra?
Ei, și cum stăteam noi așa pe gânduri și ne gândeam la Mișu, pe înserat a mai picat o bombă. Ieri, Carpatica Asig a dat și ea colțul avînd la jugulară colții bestiei ASF. Era al doilea mare asigurător român cu afaceri de circa 600 de milioane de lei în 2016. Mă, culmea, și de aici lipsea o groază de bănet și tot sub supravegherea atentă a lui Mișu și Coca! Și nu știu cum dracului se face, dar tocmai ce crăpară asigurărorii cu tarifele cele mai mici. Când cele 20% din piață vor încăpea pe mâna cui trebuie, atunci prețul RCA va urca binișor spre 1000 de lei anual/hârb euro 3, ca să merite dracului deranjul pentru asigurătorii cu gulere albe din vest.
Până la o viitoare incursiune în putregaiul de la ASF am vrea un răspuns la o întrebare simplă. Dacă la cele două companii aveau loc lucruri necurate, cum mama dracului se face că ani de zile CSA și ASF au frecat capra pe lângă ele și le-au lăsat să ajungă pe mâna doamnei Speranța să le rupă ea, biata femeie, gâturile? Hai, tamponări plăcute!
