HomeSocialCum a petrecut Vasile Paștele

Cum a petrecut Vasile Paștele

Să fie clar de la început: nu ne interesează ce-a făcut Vasile de Paște, ci numai cum l-a petrecut românul tipic și tradiționalist Vasile. În primul rând, românul (Vasile sau nu) este un om profund credincios; dovadă și cele 96-98 procente livrate de mioriticii care vor ca loazelor personale să le fie predată Religia în școală. Românul e atât de credincios încât se arată ferm convins că, dacă va ține (cu mari eforturi) postul Paștelui, chestia îi va da liber tot restul anului spre postul Crăciunului la excese alimentare, bahice și înjurături de cristoșii mamii lor de guvernanți.

 Dar, din nou ghinion istoric, Paștele nu constă doar în curățenia sufletească. A fost valabil până când Dumnezeu a avut singura eroare creaționistă, croind femeia din coasta lui Adam și punându-i-o în coastă pentru tot restul evoluției. Vasile nu a ținut niciodată Postul; anul acesta, de gura nevestei bine angajată în duet cu a soacrei, Vasile s-a hotărât să postească. Poate decisivă a fost speranța că privațiunea alimentară va contribui la scăderea binevenită a burdihanului revărsat îngrijorător vara peste bermude. Așadar, Paștele a început pentru Vasile ca și drumul Calvarului lui Iisus, cu refulări la tot pasul: nu grătare, nu bere, nu sex și nu manele. Cum ziceam, adevărat martiraj cristic. Așa că Vasile își alină nefericirea prin mâncat de semințe pe balcon, cu Fanta și scuipatul cojilor afară. Tocmai s-a făcut curățenia de Paște la care Vasile n-a participat, că n-are el, la etajul 8, treabă cu mizeria de la parter. Să-și facă curat, nu mai aveai loc o pungă goală să arunci jos. Vasile fumează și câteva țigări, plasând mucurile în capul ieșiților să vadă cine scuipă coji de semințe. 

Ziua se anunță molcomă, nevasta bucătărește de zor, numai bine să ațipești puțin pe Etno Taraf. Ți-ai găsit! Ghinionul românesc nu doarme niciodată, iar acum nevasta vrea bătute covoarele, după o idee de mama soacră, aflată la telefon. "Vasile, nu sta, dragă, ca momâia în chiloți! Pune treilingul pe tine și ieși să bați covoarele. Barem ăla din sufragerie e plin de praf de la prietenii tăi când vă adunați la meci!" "Iubi, dar tocmai am luat aspiratorul ăla deștept, chinezesc, de blec fraidei, nu vrei să dau cu el să vedem cum funcționează?" "Vasile, are dreptate mama. Niciun aspirator nu prezintă valoarea unui bătut bărbătesc de covor! Pune mâna pe treabă, că se ocupă bara!" Vasile calcă pentru prima oară consemnul pascal, înjurând în gând de dumnezei procesul creaționist al femeii și obiceiul ei prost de a țese și care a dus la apariția covoarelor.

Vasile urăște covoarele, preferând gresia goală de unde poți ușor aduna cojile și mucurile aruncate. Nu la fel și nevasta: ea iubește covoarele românești de Cisnădie, mari, grele și cu fudulia casei în ele. Vasile le ia în spinare și iese în fața blocului; noroc că-i solid și are mâna grea, făcută pentru bătutul covoarelor. În cartier e o bară dublă, amplasată tot de bietul nea Nicu. Ăștia de acum crede că toți are ca ei aspiratoare care umblă singure și bone filipineze sau thailandeze, ceva. Bara e încă ocupată de un alt Vasile, ascultând spășit corecțiile nevestei venite în inspecție. Nu, covorul nu-i bine bătut, trebuie insistat pe laterale, mai ales pe partea care vine la ușă. Numai bine ca Vasile să aștepte o oră, fumând și discutând cu ceilalți apăruți între timp la rând despre când va intra Băsescu în pușcărie. Părerea unanimă este că, anul în curs, chiar nu mai apucă Revelionul în afara Jilavei.

În sfârșit, balena pretențioasă se declară satisfăcută și Vasile poate să își bată covoarele cu gândul la Băsescu, pentru un spor de eficiență. Vasile bate bine, că muncește și gândește manual, iar în două ore covoarele râd în soare ca pe vremuri macaralele. Nevasta coboară pentru verificare: cum să nu facă Vasile lucru de mântuială, dacă mai mult stă de vorbă cu golanii decât să-și vadă de treabă? Ăla din dormitor merge, nu intră nimeni încălțat acolo, dar cel din sufragerie mai cere o rundă în care Vasile să fie Froch și covorul Bute. Se face și asta, dar urmează faza periatului. Soția vine cu ligheanul de detergent dizolvat, periind metodic monstruozitățile. După încă o oră, treaba se declară acceptabilă, deși ar fi putut ieși mai bine cu puțin interes din partea lui Vasile. Cuplul și covoarele se retrag în uralele vecinilor așteptând cu covoarele lor pe umeri. Să vezi tu, Vasile, ce frumos le bate Pandele, plus că tot el le periază și nu-și lasă nevasta să-și strice manichiura, târfa dracului. Da' tu ești mai țăran, mi-a zis mama să-l iau pe băiatul lu' Popa Gheorghiță și n-am ascultat-o. Te-am luat pe tine că aveai motocicletă și credeam că-i ceva de capul tău. 

Vasile e din nou, ca Bundy, pe canapeaua iubită, mai reconfortantă ca niciodată. Nevasta vopsește din greu ouă, cu părul strâns în coc și sânii revărsați. Face vreo 100-120, în toate culorile învățate de la mama. Nu c-ar mânca cineva atâtea, dar să se vadă sporul casei când vor veni musafirii. Vasile adoarme ușor-ușor…probabil că așa e senzația despre care a citit că apare când te duci spre dincoloul luminos și cineva te trage dintr-o dată înapoi jos. "Vasile, n-am albitură! Eu nu fac ciorba de miel fără păstârnac, fuga marș la piață!" Da, cam așa trebuie să fie, doar un pic mai puțin dureroasă. Nu are rost să lupte, a aflat și mama soacră la telefon că iubi nu are păstârnac. Coboară, piața e aproape. Acolo, păstârnacul e vândut de entități negre cu aparență de băbuțe amabile și sfătoase. Cum, atâția bani pentru un păstârnac legat cu ață de un morcov și nu mai știu ce chestie lemnoasă? Păi nu degeaba sunt babele în basme numai hoaște, maștere și vrăjitoare scârboase! Asta e, acasă nu se poate întoarce fără. Plătește și revine victorios: "Gata, iubi, păstârnacul, dac-ai ști cât l-am căutat!" "Ai căutat până pe tine te-ai căcat, nepriceputule! Eu pun păstârnac întreg la borș, nu ce-ai adus tu în legăturica aia! Fi-re-ar a dracu de motocicletă, nu puteam să mă uit și eu după o Dacie!"

S-a dus dracului perioada grea a postului, a venit cea supergrea a sărbătorii în sine. Aici, Vasile nu dă bir cu fugiții. La semnalul nevestei, Vasile e Gladiatorul Crowe scăpat din cușcă, setos de sângele primei fiare întâlnite. Salate boeuf, platouri debordante, ciorbe smântânite, fripturi rumenite și droburi apetisante cad ca spicele în calea năvălitorilor carnivori. Totul cu vin roșu, vârtos și pascal, răcorit din când în când cu un pet de bere, ofertă de 2,5 la preț de 2. Vasile cinstește cum se cuvine Paștele și-l onorează pe vegetarianul Iisus. Mielul e gras și compensează corespunzător jertfa Mielului Domnului. De undeva, un sunet de sirene crescând în intensitate: probabil așa e senzația aia când din nou tu vrei să pleci spre lumina cerească, iar cineva te trage, sinistru, de picioare înapoi. Dar și lor trebuie să le fie greu, Vasile bate spre 120, plus ofranda înmagazinată recent.

La Urgență, Vasile află că reproșurile nevestei au fost, totuși, întemeiate. Trebuia mai puțină abnegație sacrificială. Înseamnă acum o minimă abstinență și ceva pastile cu fiere de bou, perfect compatibile cu Vasile. Recuperarea rapidă e obligatorie, mâine vin finii. Poimâine mergem la nași, iar pe urmă la mama care ne așteaptă cu baclavale. E bine din nou pe canapea, e confort și pace. "Vasile, ți-ai luat trifermentul?" "Da, iubi"; a mers cu un vin alb, ușor.  Da, astfel e senzația când lași totul în urmă fără regrete, pentru că acolo te așteaptă o lume mai bună și mereu aurie. Poate că, de data asta, nimeni nu-l va mai trage înapoi pe Vasile. "Auzi, dragă, să știi că sexul acum nu mai e un păcat atât de mare. Promit să nu-i zic lu' mama. Dormi? Lasă, mă uit pe AdultSuperOne. Dormi, Vasile, nu prea o meriți, dar ești și tu, câteodată, om. Ce-o mai face băiatul lu' Popa Gheorghiță?"

BREICHING NIUZ

spot_img

Caricatura zilei

spot_img
spot_img

Articole asemănătoare