L-am ars pe von Trier

de Nestor , 04 februarie 2014
der-handschellen-hand,1920x1200,29501

În timp ce mase largi de cinefili români se bat în argumente pro şi contra sexului artistic promovat de von Trier, pooliticienii autohtoni dedicaţi respectivului rafinament în varianta populară a futaiului strămoşesc au trierat fără pudibonderii formaliste eforturile minorităţii din Justiţie ce vrea raporturi normale între actori. Adică revenirea relaţiilor sociale la misionarismul clasic, cel în care, odată prins cu chiloţii în vine şi fără bilet prin bugetul public, eşti numai bun de luat la ştangă conform kamasutrei străvechi a plăţii pe măsura faptei.

Încurajaţi de succesul repurtat cu noile coduri juridice adoptate fără ca opinia publică, în lipsa sponsorilor, să le bată peturile sub ferestre, mulţi aleşi dintre noi pentru ei se gândesc deja la reluarea operaţiunilor de graţiere şi amnistie, tulburate nu de mult prin coitus interruptus-ul provocat de sexologii externi. Ba chiar respectivii îşi afirmă mult mai erectil acum convingerea că nimeni nu e îndrituit să ne facă nouă observaţii şi recomandări, România fiind în măsură să-şi ia singură în mână orgoliul naţional tinzând spre priapism. Vorba organului ieşit din povestea neoficială a lui Creangă şi ajuns Şef la Cameră, dacă nu putem adopta o lege cum ni se scoală nouă, atunci de ce ne-a mai murit la Revoluţie?

Infractorii avortaţi de urnele patriei se simt mai în Putere ca niciodată şi solidari cu valul ejaculat acum de închisorile unde sexul nu cunoaşte restricţii retrograde pe principii de gen şi poziţia orificiului penetrat. Presa se indignează de posibila eliberare a unor violatori (de) minori, de parcă nu asta ar fi ideea schimbărilor adoptate: aerisirea puşcăriilor prin evacuarea celor condamnaţi pentru perversiuni minore cu banii contribuabililor, sau reducerile maxim posibile ale majorilor intromisionaţi în celulele de bază cu zăbrele. Eforturile de ani îndelungaţi, materializate în tone de dosare şi procese ce au costat deseori mai mult decât sumele imputate acuzaţilor, intră brusc în relaxare şi ciomizare cu bisturiu parlamentar. Plus niscaiva poziţii inovatoare, cum ar fi aceea a babardelii juridice la domiciliu şi investigaţia cu pulanul protejat de prezervativul anunţării punerii sub urmărire, anterior copulării pe liniile neerotice ale interceptărilor.

Lars von Trier e un simplu amator pe lângă titus-stealerii noştri din bordelul politic, ultimii recurgând la o explicitare mult mai avangardistă şi adresându-se fără inhibiţii unei populaţii gânditoare cu capul de jos şi dispusă la orice desfrânare, numai să-l vadă odată culcat pe capu’ la Cotroceni. Dacă cenzurarea nymphomaniei danezului a fost suspendată de frica torrenţilor, torentul hoţiei cu guler alb-murdar e într-o umflare irezistibilă şi urcă impetuos muntele nostru în despădurire continuă. O fi von Trier ăsta şocant, dar pe la casele de toleranţă ale altora; pe noi ne surprinde doar iarna, nu şi ştromeleagurile învârtoşate tratate prin tăiere pe vremea mavrocordaţilor. Mavrocordacii potenţi actuali n-au nicio reţinere în a ne arăta scârbavnicul mădular pe post de doctrină, întru veşnica lui băgare în urnele cu miros de matrice nesătulă şi spălată o dată la patru ani.

 

Loading...

Comentarii

+