Dacă Florin Secureanu, individul cu nume predestinat să fie coadă de topor pentru puternicii zilei, ar fi comis matrapazlâcurile pe care le-a comis pe timpul lui Ceaușescu, acum avea deja trupul bondoc împănat cu dulcele glonț al patriei și demult i s-ar fi făcut pomenile. Pe Ștefănescu-Bacchus l-au împușcat pentru mult mai puțin. Și ăla ce făcea? Falsifica niște vinuri, nu omora pe nimeni, nu dădea în cap la nimeni. În vreme ce secătura asta de Secureanu lua, cu bună știință, banii de la gura bolnavilor, folosindu-i ca pe averea proprie, pentru că buzunarul spitalului devenise buzunarul lui.
În orice spital românesc, pe placa de la intrare, acolo unde scrie numele instituției, ar trebui să se afle și un adagiu: ”Lăsați orice speranță, voi, ce intrați aici”. Pentru că, dacă n-ai zile de la Dumnezeu, cum se zice din bătrâni, orice vizită într-un spital de la noi poate fi o condamnare la moarte, fără să afli vreodată ce anume te-a ucis. Mizeria e la ea acasă, ăia care trebuie să te dezinfecteze te infectează cu apă chioară, iar ăia care trebuie să te vindece te omoară cu zile. Și e normal să nu existe bani pentru medicamente și dotări, când banii se duc în casele și vilele domnului Secureanu, pe nepoțelele și vrăbiuțele acestui individ spurcat la gură și la suflet, care deconta, din banii bolnavilor, până și robinetele din vilișoara proprie – și nu vă imaginați că-și lua chinezării de la angro.
Ani de zile, plaga asta cu nume de securist a stat agațată ca o căpușă, furând tot ce-i pica în mână, fără ca nimeni să-i zică nimic. Azi, când ororile comise de Secureanu, au ieșit la lumină, cei ce au știut de el sau chiar l-au ținut în cârcă, se leapădă de el ca de-o măsea stricată. Dac-o întrebi, bunăoară, pe madam Firea, o să-ți spună că e prima oară când aude de numele ăsta, mititica, deși Secureanu a înflorit sub bisturiul tăietor de șpăgi al ilustrului ei amic, pesedist sub acoperire, Sorin Oprescu. În altă ordine de idei, să vezi că protectorul tău, Oprescu, e pe cale să intre la bulău și tu să continui să furi banii spitalului denotă nu doar lăcomie, ci de-a dreptul obsesie. Pur și simplul Secureanu ăsta era bolnav, nu mai putea să se oprească din furt, devenise dependent de ciordeala din banii bolnavilor, dacă nu și-ar fi luat o singură zi milioanele din șpăgi, risca să crape în sevraj!
Și, în timp ce noi aflăm de pe Internet, de la Tolontan, ce făcea criminalul ăsta în serie cu banii noștri, televiziunile de partid și de stat, românii mândri din PSD, ALDE sau PRU, nu scot o vorbuliță despre Secureanu. În schimb au pus toate tunurile pe ministrul Vlad Voiculescu, omul care a încercat să scoată mizeria din Sănătate de sub preș. Să țineți minte asta atunci când veți vota și să nu uitați să o repetați și celor din preajma voastră care ar vrea să-i voteze pe penali: dacă tot îi votează, să nu se mai plângă vreodată că trebuie să vină și cu seringa de-acasă când se internează în spital.
Dar, orice s-ar spune, nu Secureanu este singurul vinovat. La fel de vinovați și poate chiar mai vinovați pentru că au permis apariția unui asemenea monstru de lăcomie și mârlănie, sunt angajații spitalului. De la cel mai bun chirurg la ultima infirmieră, cu toții știau ce jafuri face managerul lui pește prăjit și totuși nimeni n-a zis nici pâs. Nouă ani de zile, Secureanu a tăiat și a spânzurat, și nici măcar un telefon, o scrisoare anonimă, o plângere n-a existat împotriva lui. Nimeni n-a considerat necesar să dea în vileag crimele cu premeditare comise de Secureanu atunci când folosea sutele de mii de euro pentru mațul propriu, în vreme ce bolnavii mureau prin Spitalul Malaxa. Acum, procurorii DNA au intrat, în sfârșit, pe fir, dar managerul e de negăsit. Iarăși nimeni nu știe de el, nu știe unde s-a dus, când și cu cine. A dispărut ca penalu-n ceață și nu m-ar mira să aflăm că s-a ”sinucis” și ăsta, intrând cu mașina-n pom, cu o sută la oră, fără să curgă din el o picătură de sânge. Iar Secureanu să fie deja, cu tot cu ”vrăbi” și cu geanta lui plină de parai, prin cine știe ce resort din Caraibe, unde Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, a pus deja berile la rece.
