Fiindcă suntem unși cu toate alifiile bisericești, am descoperit pe cont propriu primul strigoi cu acte în regulă din România. Nu știm prea bine ce face ziua, însă noaptea e clar că sforăie și trage bășini în sicriu. L-a atârnat în curte, sub un șopron, pentru că-n casă pot da dracii peste el (din câte se pare dracii nu atacă la loc liber, preferând să dea iama în ăia care-și permit o casă). Fie vară, fie iarnă, Viorel se leagănă romantic în copârșeul lui, probabil visând jugulare tinere în care să-și înfigă colții (la capitolul ăsta nu se deosebește cu nimic de redactorii Academiei Cațavencu).
Dacă stați bine cu inima, citiți reportajul mega-super- ultra exclusiv din numărul curent al Academiei Cațavencu, binecuvântat de BOR. Se găsește la toate chioșcurile din țară, cumpărați-l și nu veți regreta nimic, nici acum și nici în viața de apoi.
Atenție! Acest reportaj apare doar în revista tipărită!
Doamne-ajută!
