O fi Gigi Becali cum o fi, o fi spurcat la gură, cioban, grobian, mârlan, da’ trebuie să recunoaşteţi că are suflet mare! Întotdeauna când a fost vreo calamitate, ceva, n-a stat cu mâinile-n sân, ci a fost primul care a pus mâna pe sacii de nisip, pe furcă, pe coasă, pe lopată. Aşa şi-acum: pe viforul de afară, când alţi politicieni stau prin vile, la căldurică, şi plâng pe umerii degeraţi ai amărăştenilor în direct, pe la televiziuni, nea Gigi a echipat rapid nişte utilaje de deszăpezire, a cumpărat sute de lopeţi şi a pornit spre Vrancea. La drept vorbind, el nu şi-a propus să-i scoată din nămeţi în primul rând pe localnici, că, oricum, sunt moldoveni şi trei sferturi dintre ei ţin cu Dinamo, ci oile vrea, mai curând, să le salveze, că de astea i se rupe sufletul! Aşa că aseară Becali a anunţat triumfător, pe RTV, că pleacă precum Mihai Viteazul în cruciadă, nu contra turcilor, că ăştia s-au cărat demult, ci contra troienelor care au cucerit Moldova. Nici de mâncare nu se va mai atinge, nici băutura n-o să-i mai priască lui Becali, ba nici pe GSP n-o să mai dea Petrică până când finanţatorul Stelei nu va curăţa Vrancea ca-n palmă!
Dar vezi că socoteala de-acasă nu s-a potrivit cu cea din târgul Focşanilor. În loc de cei 3.000 de moldoveni vânjoşi pe care se aştepta să-i întâlnească în faţa Consiliului Judeţean Vrancea, abia de s-au strâns vreo 50 de oameni, chitiţi că dă nea Jiji măcar un şnaps, aşa, de încălzire. Restul stăteau pitulaţi prin case, consumând ultima recoltă de ţuică fiartă şi sorbind de pe ecranele computerelor editorialul marelui deontolog CTP – „Morţii sunt leneşi la nesfârşit” – , editorial în care Savonarola din Carpaţi îl acuza pe nesimţitul ăla de Ungureanu că vrea să facă deszăpezire cu toţi morţii. Păi şi n-are mă dreptate Cetepeul? Cum o vrea primul şpion al ţării să scoată Vrancea de sub nămeţi, nu vede şi el că jumătate dintre localnici sunt bătrâni, bolnavi sau morţi, iar cealaltă jumătate sunt şi ei morţi de beţi?
Ca şi baciul Ungurean, baciul machidonean s-a declarat profund indignat de lipsa de implicare a populaţiei: „Păi Forţa Steaua, forţa Steaua, noroc, nea Gigi, salut, nea Gigi, da’ la lopată de ce nu vin?”, a răbufnit Becali. Dar să ştiţi că nici el n-are dreptate. Pentru că am văzut şi noi la ştiri cum bărbaţii în putere şi chiar femeile voinice adresau, din casă, militarilor care băgau ca MiG-urile la lopată, călduroase îndemnuri de încurajare: „Hai, băieţi, hai că puteţi! Cât mai aveţi de săpat până la cârciumă? O sută de metri! Un fleac, imediat îi faceţi! Şi taman la ţanc, când terminăm noi sticla asta de Unirea, voi aţi şi ajuns la uşa birtului, să ne mai aduceţi una! Hai că v-aţi descurcat mai bine decât la inundaţii!”. E, ce imbold mai puternic şi mai implicat de atâta vreţi? Unde mai pui că, în unele cazuri, rarisime, ce-i drept, localnicii au pus, în mod incredibil, ei înşişi mâna pe lopeţi şi au săpat tuneluri până la pivniţă, că li se terminaseră proviziile de vin şi riscau să intre în şoc hipobahic!
În dimineaţa asta, fiindcă sutele de lopeţi aduse de el de la Bucureşti au rămas neatinse, Becali a anunţat că va cere autorităţilor locale să dea drumul la deţinuţi, să salveze oile din nămeţi cu ei! Aşa că, dacă mâine-poimâine, vă treziţi cu vreun puşcăriaş în dormitor, nu intraţi în panică, ci mai degrabă mulţumiţi-i din suflet: a venit să vă deszăpezească plasma, DVD-ul şi banii gheaţă pe care-i mai aveţi prin casă…
