Scos la înaintare la momentul oportun, cu bijuterii de fier pe la încheieturi, tocmai când Puterea actuală se pregătea s-o ia iar pe coajă la raportul pe justiţie, fostului şef al DNA Slobozia, Dumitru Cristudor, îi sunt imputate în mod ciudat doar nişte găinării pentru care, în mod obişnuit, nici sectoristul n-ar deschide blocnotesul din dotare. Mărunţişul, constituit din 5000 de lei în lucrări de amenajare, un camion, două, de piatră şi oarece boscheţi ornamentali, este prejudiciul „perdea”, în spatele căruia tunurile, de pe urma cărora a beneficiat Cristudor în Bărăganul ultimului deceniu, ruginesc la adăpostul unei uitări interesate. Căci, dacă un corb nu-i scoate ochii unui alt corb, de ce un procuror i-ar scormoni, unui fost coleg, prin vestiarul cu schelete?…
Procuror să fii, noroc să ai!
Fără să fi mâncat sau să fi călcat în oarece diverse, norocul l-a lovit adesea pe Mitică de la DNA cu viteza acceleratului Bucureşti – Ciulniţa. Şi mai mereu prin intermediul a unu – doi afacerişti locali care, să vezi coincidenţă, se aflau în lucru la Parchet chiar la momentul îndestulării familiei procurorului. În urmă cu trei ani, însă, registrul s-a schimbat, iar Cristudor a primit din partea municipalităţii slobozene aproape un hectar de teren în zona rezidenţială a urbei.
Fireşte, nu pe persoană fizică, ci juridică, adică pe o firmă acţionariată chiar de fiul şi de cumnatul procurorului. Momentul în care afacerea s-a parafat în mod ilegal a fost contemporan cu intrarea pe rol, la DNA-ul local, a unui dosar în care primarul Sloboziei era cercetat pe o speţă de „prăduire judicioasă” a banului public. Astfel, după doi prefecţi, un preşedinte de Consiliu Judeţean şi cîţiva edili comunali, palmaresul lui Cristudor se îmbogăţea cu un primar de municipiu, iar faima personajului bătea, fără, mascaţi, la uşile etajelor superioare ale Ministerului Public.
Cine sapă după apă dă de bani
Cel mai de succes concurs de împrejurări pentru Cristudor s-a consumat în doar trei ani, fără ca vreo autoritate să anchetă să deranjeze în vreun fel liniştea lucrurilor. În 2008, primarul Sloboziei ar fi trebuit să dea cu subsemnatul la poliţie, după ce opoziţia ceruse cercetarea unui prejudiciu consistent cauzat prin derularea dubioasă şi neproductivă a unui contract de lucrări publice. Ancheta poliţiei în cazul investiţiei făcută de municipalitate, cu bani împrumutaţi, pentru forarea a 25 de puţuri de mare adâncime şi realizarea unei captări de apă subterană, a bătut pasul pe loc luni de zile fără ca edilul Gabi Ionaşcu să fie audiat măcar. Asta în condiţiile în care totul era evident iar primarul şi consiliul local îndatoraseră comunitatea şi irosiseră milioane de euro în forarea a 25 de puţuri, dintre care doar 20 erau funcţionale şi numai unul aducea apă potabilă la suprafaţă. Mai mult decât atât, proiectul intrase în derulare după ce 3 studii comandate de administrație au ajuns la concluzia că stratul acvifer conține amoniu, fier, sulfuri și hidrogen sulfurat peste limitele admise, neputând furniza astfel apă potabilă. Cu o gaură adusă banului public de aproximativ 1,2 milioane de euro, dosarului primarului Ionaşcu se anunţa a fi o speţă pe care, conform legii, doar DNA-ul local avea competenţa de a o cerceta. Şi, cum numele lui Cristudor se transformase în renume după anchetarea afaceriştilor locali şi a colegilor de partid ai lui Ionaşcu, primarul Sloboziei a demonstrat că „ştie mersul” lucrurilor şi s-a pregătit cum a putut mai bine pentru audierile deja prognozate de la DNA…
Licitaţie cu dedicaţie
În primăvara lui 2009 încep să „se facă cărţile” prin birourile Primăriei din Slobozia. Pe 9 aprilie administraţia concesionează aproape un hectar de teren societăţii ,,Romagra Impex” S.R.L. din Ograda, firmă condusă de fiul şi de cumnatul lui Dumitru Cristudor. Terenul, cu destinaţie forestieră, făcea parte din fosta pepinieră a oraşului şi nu putea fi accesat aşa, cu una, cu două. Drept pentru care firma familiei lui Cristudor a depus mai întâi un plan urbanistic zonal care încălca flagrant Planul Urbanistic General, propunând dezafectarea unui teren cu regim silvic și amplasarea unor construcții în zonă. Obiectivul, purtând denumirea „Complex sportiv şi de agrement”, a sensibilizat instant inimile şi voturile Consiliului Local, care a decis scoaterea la licitaţie a terenului. Deloc surprinzător pentru cunoscători, licitaţia este câştigată de firma familiei lui Cristudor, deşi profilul societăţii şi condiţiile caietului de sarcini al licitaţiei se băteau cap în cap. ,,Romagra Impex” era neeligibilă la momentul licitaţie pentru că nu avea experiența anterioară în administrarea unor baze de agrement – condiţie cerută de primărie în caietul de sarcini – , societatea, cu doar un singur angajat, ocupându-se de cultivarea cerealelor pe terenuri arendate sau pe suprafeţe încredinţate uneori chiar de unii afacerişti trecuţi prin biroul procurorului DNA…
Cumetria la nevoie se cunoaşte
Tot în 2009 se produce, finalmente, şi aşteptata declinare de competenţă în cercetarea cauzei penale a primarului Ionaşcu. Dosarul sare gardul în curtea DNA-ului, mai precis într-un sertar adânc din biroul procurorului şef Dumitru Cristudor, şi o batistă protectoare se aşterne pe ţambalul afacerii cu pricina. În acelaşi an, firma fiului şi a cumnatului lui Cristudor primeşte şi autorizaţia de a construi pe terenul concesionat, însă, atenţie, nu hotel, piscină, terenuri de sport şi vestiare cum ar fi trebuit la un complex sportiv normal, ci „spaţii administrative şi împrejmuire”. Cu alte cuvinte, un gard şi o casă… Mai mult decât atât, în primăvara lui 2010, prietenii din administraţia locală ai lui Cristudor îi mai fac acestuia un cadou, scutind firma fiului şi a cumnatului de plata a aproximativ 250 de milioane de lei vechi din redevenţa datorată pentru hectarul concesionat în pepinieră. Reţeta a fost simplă iar efectul… „garantat Ionaşcu”. În debutul şedinţei din 29 aprilie 2010, aleşii slobozeni modifică HCL 113 din 2008, prin care unor categorii de investitori li se acordau facilități fiscale ce constau în scutiri de plată cu până la 90% în ceea ce priveşte redevența pe perioada derulării investiției. Consiliul decide extinderea ariei de aplicabilitate a actului normativ astfel încât, pe lângă producție, prestări servicii și comerț și firmele care derulează afaceri în domeniul sportului și agrementului să beneficieze de scutirea de plata redevenței. Cu un cadru normativ favorabil astfel creat, cîteva proiecte de hotărâri mai la vale, aleşii locali aprobă la unison modificarea contractului de concesiune al firmei ,,Romagra Impex” S.R.L. în sensul acordării facilităţilor fiscale consfinţite cu doar câteva minute mai devreme. În acest mod, familia afaceristă a lui Cristudor, exact în perioada în care ar fi trebui să plătească bugetului local o redevenţă de aproximativ 4.000 de lei, primeşte un discount consistent, rămânând să mai achite doar o sumă în jurul a 1.500 de lei.
După un astfel de desfăşurător, restul evenimentelor nu pot fi decât o istorie neinteresantă: despre dosarul penal al fostului primar Ionaşcu nu s-a mai auzit nimic, cercetările nefiind nici până la această oră finalizate, Cristudor a împrăştiat mai departe „justiţie” prin Bărăgan iar pe terenul din pepiniera Sloboziei se ridică în continare nu un complex sportiv ci un ditamai buncărul al firmei controlate de familia fostului şef al DNA…
