06:00 Deşteptarea! Scoală! Hai, scoală odată, că-mi pierd cheful şi răbdarea! Mmm, în sfârşit. Doamne, nimic nu-i mai sănătos dimineaţa decât gimnastica feselor şi două ouă la micul dejun. Jurnalule, te rog să nu te bagi în seamă, de data asta nu vorbeam cu tine.
07:45 Mi-a sosit la ureche o veste: cică procurorii basişti de la DNA îi anchetează pe medicii care m-au operat la sanchi atunci când m-am împuşcat eu la oha. Mi-a trecut prin minte să fac un gest altruist pentru a-i exonera, adică să-mi provoc pe bune o rană la gât. Apoi mi-am adus aminte de Eu Însumi şi am renunţat.
09:00-12:00 Plictiseală! Un intelectual în halu’ ăsta de fin ca mine (pentru colegii mei de la Rahova, prefer „finuţ”) nu se poate desfăşura într-un mediu atât de puţin dotat din punct de vedere cultural. Şi doar ştii, dragă jurnalule, că „dotat” a fost, este şi va fi singurul meu deziderat cultural.
14:55 Un gând: Dacă i-ar trece prin cap lui Băse să răsufle direct în „Torţa Democraţiei”, nu ar provoca o vâlvătaie cu efecte devastatoare? Zic şi eu…
15:00-16:00 Somnul de frumuseţe. Doamne, cât de mult îmi place să constat că la ora 16:00 sunt semnificativ mai atrăgător decât am fost cu un ceas mai devreme. Fălcuţele sunt mai rozalii, burta e mai eliptică, iar posteriorul… Mă rog, aici îi las pe alţii să se pronunţe. Dar aş prefera să se pronunţe cu tărie.
19:00 Aud că micul Ponta – îl ştii, jurnalule, băiatul ăla cu mină de tocilar ajuns din greşeală la o petrecere Playboy – deci, cum spuneam, aud că Pontulică n-a fost în stare să-şi ascundă plagiatul aşa cum l-am instruit atunci când l-am învăţat cum şi de unde să copieze. Om slab, jurnalule, foarte slab. Eee, păi, pe vremea când eram eu prim-ministru, nu era nevoie să desfiinţez nicio comisie de etică. Dimpotrivă. O vorbă dacă spuneam şi toţi îmbuibaţii ăia de cărţi de la Universitate se apucau să-mi scrie ei de bunăvoie încă un doctorat.
22:00 Stingerea. Doamne, fii bun şi fă pe lume mai mulţi oameni buni, aşa ca mine.
