În vreme ce japonezii își cer scuze pentru că nu au depășit din prima încercare bariera celor 600 de kilometri pe oră, în România garniturile de tren lăsate moștenire de Răposat CFR au fost înlocuite că automotoare vechi de zeci de ani. Ele aparțin firmei Regiotrans, implicată recent în scandalul subvențiilor ministeriale. Iar dacă ce v-am spus până aici știți deja și o să bateți buca spunând că pentru păcatele sale Comana a plătit spânzurându-se cu nojițele de la opincile Luis Vitton în avionul care-l ducea în Costa Rica, vă rugăm să nu vă grăbiți. Pentru că ceea ce cu siguranță nu știți și poate că vreți să aflați în timp ce vă deplasați din nou pe un singur fir pe autostrada Orăștie-Sibiu e că și la acest moment automotoarele Regiotrans fac prăpăd pe căile ferate române, în ciuda scandalului monstruos de acum două luni și jumătate.
Foaie verde, drum de fier, n-aveau tren, dar aveau fler
RegioTrans a fost înființată prin anul 2005, când marile tunuri în România deja fuseseră date și, ulterior, duse la centrele de fier vechi pentru a li se pierde urma. Dar Costel Comana și Iorgu Ganea, cei doi afaceriști care au controlat pănă de curând Regiotrans s-au dovedit a fi doi optimiști. Și, acolo unde noi, ceilalți, vedeam un CFR eviscerat și falimentar, cu șinele smulse și garniturile de tren scoase la mezat, ei au văzut oportunitatea unei noi afaceri. După cum singur povestea prin anul 2008 revistei Capital, acarul Comana, Dumnezeu să-l ierte că a lăsat atâția directori CFR fără șpaga de toate zilele, și Iorgu, apropritar de păcănele, au decis să cumpere trei automotoare franțuzești și să le pună în circulație. Și pentru că nici o afacere nu te îmbogățește dacă nu jupoi pielea de pe spinarea statului, cei doi au reușit, în cîțiva ani să acceseze subvenții de milioane de euro de la Ministerul Transporturilor, banii pentru transport feroviar de persoane „pentru a menține în circulație anumite rute, considerate nerentabile.” Afacerea a mers așa de bine încît în anul 2013 Regiotrans raporta o cifră de afaceri de 50 de milioane de euro, iar firmele satelit veneau tare din urmă. Restul e istorie şi îl ştiţi. Pe fir a intrat D.N.A, Estrelle, şefa serviciului Transporturi din CFR a fost deconspirată, televiziunile au mîncat pîine albă o seară, iar Comana, aşa cum v-am mai spus, s-a spînzurat cu şireturile de la pantofi în condiţii suspecte. Automotoarele însă au rămas!
Albă-neagra cu licenţele de transport
La o lună de la arestările în prime-time, Regiotrans anunţa public pe site-ul firmei, că începînd cu 17 martie 2015, ca urmare adresei nr. 2120/294/16.03.2015 emisa de A.S.F.R. (Autoritatea de siguranta feroviara), REGIOTRANS SRL este obligată să intrerupă activitatea de transport feroviar de călători, începând cu data de 17.03.2015 si pana la o data pe care o vom comunica in timp util.” Motivul acestei suspendări îl reprezintă un control al Autorităţii pentru Siguranţa Feroviară Română care, după ce a trecut 10 ani cu ochii lipiţi pe lingă cele 222 de automotoare ale companiei a avut brusc o revelaţie şi a constatat că 29 dintre acestea au probleme tehnice. Retragerea certificatului de siguranţă a durat fix o lună, perioadă în care păpuşarii din spatele Regiotrans au dat de trei ori CFR peste cap şi au obţinut licenţe de transport pentru 27 din cele 29 de automotoare suspendate. Aşa se face că pe site-ul Regiotrans tronează şi acum anunţul potrivit căruia „În data de 17.04.2015 Autoritatea pentru Siguranţa Feroviară Română a completat, în procedura de urgenţă, certificatul de siguranţa – partea B numărul de identificare UE RO 1220150017 pentru SC Regiotrans SRL cu un numar de 27 de automotoare.
Astfel începând cu data de 19.04.2015 SC Regiotrans SRL va relua circulația trenurilor (…) după un mers de tren modificat, ce va fi adus la cunoștința publicului călător în cursul zilei de 17.04.2015:”
Glasul hoților din tren
Primul automotor Regiotrans (și ultimul, sperăm noi) în care ne-am urcat pleacă din Urziceni la 17 și 12 trecute fix către gara de Sud a orașului lui Caragiale. În tren nu e însă nici picior de Goe, Miță ori Agamiță, doar navetiști cu capsa pusă și un Dorel cu halenă de alcoolic. Pînă la Ciorani, în tren nu ne bagă nimeni în seamă și nici nu știm ce să facem. N-am mai circulat cu trenul din copilărie. Și, ca să fim sinceri, pare mai curat decît cel al CFR. La Drăgănești Prahova reușim să ne infiltrăm într-un grup de patru proletari care coboară la următoarea. Timp puțin, vorbă scurtă. Încercăm să-i tragem de limbă. Însă proletariatul nu mai e ce a fost o dată și băieții ne miros de la o poștă. Schimbăm macazul şi explicăm regulamentar că nu ni se pare normal ca Regiotrans să primească subvenţii de 5 milioane de euro pentru ca (și) navetiştii să cumpere bilet, 5 lei şi 50 de bani, de la Urziceni la Cornurile. Discuția se încinge iar pe turnantă apare și eternul amator de dat în cap cu părerea, Gheorghe. Are 50 de ani, doi copii, salopetă de ouvrier la salubrizare și-o responsabilitate de seamă trecută în fișa postului: aceea de a goli tomberoanele din Malul cel Roșu al târgului lui Nenea Iancu. „Ce vorbeşti domnule, zice Gheorghe… Ia scrie aşa cum îţi dictez eu. Io fac naveta de cînd mă ştiu la Ploiești. Şi mă doare-n… de problema mata sau a Regiotrans. Plec seara și am cu ce să viu dimineața. Cînd m-a dat ăia în şomaj de la Ceramica, unde erai, că nu te-am văzut? Cînd mi-a mărit impozitul la casă iar n-ai fost. Cînd mi-a ceut taica popa bani ca să-l îngroape pe tata, Dumnezeu să-l ierte, n-ai venit să mă ajuţi. Aşa că nu plînge acuma că ăia fură subvenţia ca sa am eu bilet ieftin! Că eu cu asta mă aleg în toată viaţa asta, cu biletul ăsta la reduceri. Şi ce dacă fură? Furăm toți, că altfel n-avem cum să trăim. Fură şi tu, dacă eşti în stare, că asta-i ţara… Şi scrie ce ţi-am zis eu, dacă eşti tare şi te lasă ăia al ziar. Dar nu cred eu că te lasă, că doar presa asta nu-i de capul ei. La ce ziar zici că eşti?”
După ce a coborît Gheorghe, în tren s-a făcut linişte iar în Malu Roșu au prins a zornăi tomberoanele. Am lăsat Regiotransul în gară, pregătit pentru subvenția de întoarcere. Pe conu’ Caragiale l-am găsit pe o bancă, în faţa Palatului Administrativ. Şi ne-am adus aminte: „Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale”
Căile Furate Române
Între mulţumirea navetiştilor şi dezgustul călătorilor ocazionali, Regiotrans îşi vede liniştit de afacerea blătuită cu oficialii statului. Fie că merg ”pe plin” ori cu garniturile goale, ramele fabricate în anii ’70 şi ’80, multe dintre ele rablagite, cârpite și vopsite cu graffiti, scot profit cu fiecare kilometru de șină rulat. Ani de zile, băieții deștepți de la Regiotrans au profitat la maxim de pe urma sifonării liniilor de strategie adoptate de concurenta SNTFC "CFR Călători" SA Bucureşti pentru obţinerea subvenţiei de transportul feroviar. Cu hârburile puse la treabă și cu subvenția de milioane de euro obținută nu raportat la numărul de bilete vîndute ci în baza unor declarații pe proprie răspundere, Iorgu Ganea a sărit de la păcănele direct în țuhausul anticorupție, dar cu buzunarele pline, iar sinucigașul Comana a ajuns, în doar 10 ani, de la simplu șef de gară CFR Triaj Brașov și apoi CFR Călători Brașov, ditai barosanul național, în 2011 fiind cotat de Forbes în Top 500 boși de boși, cu o avere de peste 30 de milioane de euro.
Rețeta simplă de palmare, în folos privat, a cîștigurilor potențiale oferite de exploatarea rețelei naționale de căi ferate funcționează și după deschiderea dosarelor penale în afacerea privatizării pe sub mână a transportului de călători pe drum de fier. Pe traseele considerate nerentabile de oamenii statului circulă fără probleme o sumedenie de automotoare private pentru care, spun cunoscătorii, subvențiile s-ar fi acordat chiar în avans și în cuantum ce ar acoperi integral costurile de rulaj chiar și în varianta în care vagoanele nu ar avea călători. Mai mult decât atât, Autoritatea de Siguranță Feroviară, cea care își asumă în prezent arbitrajul condițiilor de funcționare între operatorii din transportul feroviar, impune exigențe de modernizare garniturilor CFR însă pare destul de maleabilă când vine vorba de condițiile tehnice în care se prezintă multe dintre automotoarele Regiotrans. În atare condiții, nu ar mai mira pe mulți dacă, mâine – poimâine, ministrul Rus ar anunța cu emfază privatizarea parțială a CFR, inaugurând la Constanța o flotă estivală de drezine private ce ar urma să poarte studenții de-a lungul litoralului românesc. Moca și cu propulsie pe bază de călător. Căci pentru profit, nu-i așa?, există subvenția…
