HomeCulturăA.C.A.B. sau empatia la polițiști

A.C.A.B. sau empatia la polițiști

  E una să fii un skinhead (neonazist), să faci concerte în beciuri și manifeste împotriva hoardelor invadatoare care-ți fură femeile și locurile de muncă, dar tot mai rău e să fii un polițist care, sub influența frustrărilor personale, începe să lovească în stânga și-n dreapta, fără discernământ și, aparent, fără motiv. Iar dacă sunt patru băieți în albastru e deja grup infracțional.

„A.C.A.B. All Cops Are Bastards” e un film italian, nou, produs cu vreo 5 milioane de dolari, lucru vizibil în scenele de bătaie, că sunt puțini figuranți. Oricum, bine realizat. Cine a văzut „American History X” știe cam despre ce e vorba. E cu skinheadji, doar că nu ei sunt buricul problemei în film. Sunt și ei o problemă, dar nu acum. Patru jandarmi cu probleme acasă, frustrări masculine și bătăi repetate cu huliganii din galeriile de fotbal încep să-și piardă cumpătul. Din răzbunare, se apucă să facă puțină dreptate singuri, lovind naționaliști, țigani, huligani ș.a.m.d. Îi bat pe toți în egală măsură, să nu se supere nimeni.

Filmul e violent și morala nu știi de unde să o apuci: Cine-i mai rău? Naționalistul? Imigrantul? Polițistul? Filmul readuce în discuție probleme precum Mailat, grupările de neonaziști care fac pe supereroii și jandarmii care omoară suporteri în bătaie. Nici nu știi cu cine să empatizezi.

Un mare plus al filmului e muzica. Foarte bine așezată și distribuită: White Stripes, Clash, Joy Division, The Chemical Brothers etc.

În concluzie, dacă te-ai săturat de violența din filmele americane, încearcă unul italian.

BREICHING NIUZ

spot_img

Caricatura zilei

spot_img
spot_img

Articole asemănătoare