HomeCulturăFiind beat, văzduhuri cutreieram

Fiind beat, văzduhuri cutreieram

Te trezești mahmur lângă o femeie cam prea mișto pentru vârsta ta, iei o gură de bere, tragi un fum dintr-un cui și apoi, ca să prinzi un pic de energie, tragi pe nas și o liniuță de cocaina. Pasul logic următor? Pilotezi un avion, bineînțeles!

Poate pentru Radu Mazăre o astfel de dimineață e începutul unei zile cam banale de muncă, dar pentru personajul jucat de Denzel Washington, pilotul de linie Whip Whitaker, în noua producție a lui Robert Zemeckis, „Flight” („Zborul” în limba română), e sfârșitul unei vieți amărâte.

De la bun început vă mărturisesc că Denzel rupe norma, cum ar spune Alex Velea, în acest film. Indiferent de cât de mult se distruge, câte pierde din cauza beției, nu poți să nu ții cu căpitanul Whip. O să sune cam tras de păr, dar mi-a amintit de Boris Ielțîn, poate cel mai tare președinte de țară din istoria omenirii. Să conduci o țară care se învârte încontinuu în jurul tău e o performanță remarcabilă. Vorbim totuși de un conducător al Rusiei care s-a bășit de față cu Bill Clinton.

La fel, și Whip al nostru ține un discurs mișto în fața unor ziariști la două secunde după ce iese mort de beat din casa fostei soții în care tocmai făcuse un scandal-monstru. Sau salvează zeci de suflete, făcând o aterizare ca-n filme de-abia trezit dintr-un somn de beție. Mă rog, e un film – de fapt, toată prăbușirea e inspirată dintr-un accident real de avion când piloții au întors avionul invers ca să oprească o coborâre necontrolată. Diferența dintre film și realitate e că-n realitate au murit toți. Pe ecranul de cinema însă, un pilot beat și drogat salvează aproape pe toată lumea, ba chiar scapă aproape nevătămat.

Apropo, prăbușirea de avion care are loc la începutul filmului e făcută țâță de mâță. Se vede că Zemeckis le are cu efectele speciale. Arată realist, sunetul e teribil, simți fiecare cap de podea sau tavan pe care-l dau membrii mai ghinioniști ai echipajului. Uite că pot să existe imagini spectaculoase și în drame cu substanță, n-avem nevoie de țâțe și mitraliere chiar tot timpul.

Lăsând gluma la o parte, povestea lui Whip Whitaker e realmente înduioșătoare. Avionul chiar nu a căzut din vina lui și cu toate astea e pus în situația de a-și înfrunta demonii. E ca și cum Nicu Văcăroiu, în momentul său de glorie, ar fi adus pacea-n Orientul Mijlociu, ca apoi să fie prins cu țoiul la purtător. Da, e clișeul hollywoodian: omul bun care ajunge într-o situație nasoală din vina lui și care găsește puterea să îndrepte lucrurile, bla bla, happy end, lacrimi, dar calitatea scenariului și a interpretării lui Denzel Washington duce filmul lui Zemeckis la un alt nivel. Că veni vorba, același scenariu și același Denzel au fost nominalizați la Oscarurile de duminica asta.

Nu vreau să spun însă că regia lui Zemeckis lasă de dorit sau că restul actorilor nu fac și ei roluri foarte bune. John Goodman, în sandalele unui dealer diliu de cocaină, este absolut excelent. Sincer, dacă m-aș apuca vreodată de cocaină, aș lua numai de la John Goodman, așa de bine joacă!

„Flight” e primul film cu oameni în carne și oase al lui Robert Zemeckis, după ce, în ultimii ani, s-a jucat doar cu animații sofisticate în 3D, care n-au avut un așa mare succes. Se vede că i-a priit întoarcerea la camera de filmat tradițională, „Flight” fiind, cel puțin din punctul meu de vedere, cel mai bun film al său de la faimosul „Forrest Gump” încoace. Mă întreb ce-ar zice Radu Mazăre după ce-ar vedea această peliculă. S-ar uita, oare, la cele paisprezece femei care dorm în jurul lui pe iaht, la sticlele goale de whisky și și-ar spune: „Da, bă, da’ eu nu trebuie să pilotez avioane, frate!”?

 

Publicat în revista AC, nr. 8 (18 – 24 februarie)

BREICHING NIUZ

spot_img

Caricatura zilei

spot_img
spot_img

Articole asemănătoare