Dacă Valerică Zgonea, băiatul ăla cu trenurile care a terminat, până la urmă, facultatea într-un cincinal jumate și-a ajuns acum al treilea om stat, e coleg cu Mihai Viteazul, am putea presupune că și judecătorii care împart azi dreptatea prin România sunt, întrucâtva, colegi cu înțeleptul Solomon. Singura excepție este că, dacă Solomon venea cu idei creative în materie de judecată, pentru a afla adevărul – ca atunci când a propus tăierea în două a unui copil disputat de două posibile mame și încredințarea câte unei părți fiecărei femei – urmașii lui de pe malurile Dâmboviței nu mai merg pe asemenea subtilități. De pildă, în cazul copiilor româncei Ana Maria Nedelcu, căsătorită cu un cetățean canadian de origine dominicană, vajnicii judecători de la Curtea de Apel au decis să nu-i taie în două și să trimită prima bucată din ei în Canada, par avion, ci s-o aresteze pe mamă și s-o extrădeze în Canada.
Nu a contat faptul că procurorii nu ceruseră arestarea, această măsură extremă, luată în cazuri excepționale, când făptuitorul prezintă pericol public. Sau, cine știe, poate că judecătorii au considerat că o mamă care vrea să-și salveze copiii, reprezintă pericolul public suprem. Nu au contat nici dovezile aduse de mamă în sprijinul afirmațiilor că soțul cocalar o bătea la patru coaste și-i zvânta în bătaie și pe copii. Judecătorii n-au stat la discuții: ei aveau în față solicitarea autorităților canadiene de extrădare și au acționat în consecință. Fără să se gândească o clipă măcar la suferința acelei mame, care s-a ales și cu bătaia, și cu arestul, și cu copiii luați.
Judecătorii români au ajuns un fel de roboței, care se activează ori de câte ori aud cuvântul magic ”extrădare”. Pentru ei, faptul că la mijloc se află niște cetățeni români, pe care, teoretic, statul român ar trebui să-i protejeze, nu contează deloc. L-au extrădat în SUA pe hackerul Guccifer fără să clipească și nu cred, sincer, că acum temutul pirat cibernetic mănâncă arpacaș la o pușcărie din Missouri, cu toți negroteii condamnați pentru furt în metrou, ci, mult mai curând, e pus să facă tot ce știa el mai bine, adică să spargă conturi și parole, păi doar nu credeți că pe Unchiul Sam nu-l interesează ce-și scriu pe mail alde Merkel și Hollande. Acum, o vor extrăda și pe femeia asta amărâtă, care n-a vrut decât să-și scape copiii de pumnii grei ai unui soț tiranic și care a ajuns și la pușcărie din simplul motiv că e mamă. Când vezi atâta indiferență, atâta lipsă de sentimente, nu poți să nu te întrebi: dar judecătorii care dau asemenea sentințe n-au și ei copii? Sau ei se înmulțesc prin spori, ca mucegaiul? Nu i-a învățat nimeni, în facultate, că litera trebuie aplicată în spiritul și nu în legea ei?
Însă, dacă stai să analizezi mai bine lucrurile, vezi că judecătorii români – sau cel puțin unii dintre ei – au totuși sentimente. Ei se arată chiar foarte milostivi atunci când inculpații se numesc Olguța Vasilescu, Piedone și alți primari și politicieni corupți. Când apare unul ca Piedone la bară, se-nmoaie inima judecătorilor și imediat îl pun în libertate. Iar, dacă apare și unul ca Borcea, judecătorii – mai precis judecătoarele – sunt atât de milostive încât li se-nmoaie și alte organe și-l iau acasă, să-l culce cu ele în pat.
În viața asta, orice om care greșește plătește. Mai puțin judecătorii. Și nu doar pentru că n-ar fi oameni, ci pentru că sunt inamovibili. Asta nu înseamnă că nu le putem cere socoteală, măcar moral, pentru nedreptățile pe care le fac zicând că împart dreptatea. Dar și noi suntem de vină. Am văzut Facebook-ul umplându-se de Je suis Charlie, Je suis Paris, Je suis Bruxelles, însă n-am văzut pe nimeni să scrie acum, când vestea acestei nedreptăți a ajuns în toată România Je suis Ana Maria Nedelcu. Și femeia asta are nevoie de sprijinul nostru la fel de mult cât a avut familia Botnariu. Dacă nu ne mobilizăm, dacă nu arătăm că ne pasă, mâine poate veni rândul fiecăruia dintre noi să ajungă în fața unui judecător care probabil că nu lăcrimează de milă decât de la suta de mii de coco în sus. Și, la cât sunt de ”cu legea-n sânge”, magistrații ăștia aflați mai presus de bine și de rău ar fi în stare să vă extrădeze și într-o țară africană unde nu s-a auzit de curentul electric, dar toți locuitorii sunt canibali.
