HomePoliticGuvernComportamente administrative a la Cluj: Unde legea este aleatorie,...

Comportamente administrative a la Cluj: Unde legea este aleatorie, aleluia e!

Ca să înțelegeți cum funcționează legea selectiv în Republica Cluj urmează să analizăm câteva acte și acțiuni.

Prin HCL 261 din 9 iulie 2015, se aprobă „majorarea capitalului social al societății Sala Polivalentă S.A. prin aport în numerar al Municipiului Cluj-Napoca în sumă de 1.980.000 lei, prin emisiunea unui număr de 13.200 de acțiuni noi.

Dacă-i bine sau dacă-i rău, nu e treaba noastră, a noastră este numai să atenționăm că acest gen de acțiuni din bani publici luată de către o entitate publică în favoarea unei societăți aflate în administrarea sa poate fi susceptibilă ca fiind ajutor de stat sau ajutor de minimis (poate chiar e, dar e treaba organelor competente să verifice, noi suntem jurnaliști, nu procurori). Și să amintim celor care aplică legea selectiv în Republica blatistă Cluj (în speță celui care se joacă de-a prefectul apolitic în zonă, pe numele lui de scenă Gheorghe Vușcan) că există OUG nr. 77 din 3 decembrie 2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996 în care scrie degeaba că (Capitolul III, Secțiunea 1, Art. 7, Par. 4): În cazul de măsuri susceptibile a reprezenta ajutor de stat sau ajutor de minimis inițiate de autoritățile publice locale, pentru asigurarea coerenței cu politicile economico – bugetare și financiare ale statului român, acestea trebuie să fie însoțite de dovada informării Instituției Prefectului și a consiliului județean cu privire la intenția de a institui respectiva măsură de sprijin. Informarea va cuprinde inclusiv analiza de oportunitate conform art. 3 alin. (4).

Acum să ne reîntoarcem și să parcurgem, cu lupa în mână, HCL 261/09.07.2015. Citim enumerarea de referate și prevederi din preambulul acesteia și nu reușim să dăm peste vreo referință la OUG mai sus invocat, vreo referință privind informarea Instituției Prefectului Cluj și a CJ Cluj (o adresă măcar, o luare la cunoștință, un acord de principiu), sau măcar la amărâta aceea de Lege a concurenței din 1996, o informare de la Consiliul Concurenței, ceva. Care o fi fiind înțelesul cuvântului “trebuie” din corpul OUG, habar nu avem. Înțelegem dreptul la autonomie locală și-l respectăm, dar avem o vagă bănuială că aceasta (autonomia) trebuie să funcționeze în temeiul și cadrul unor legi, nu în afara acestora. Că juristul Csoma Botond, președintele de ședință la data adoptării HCL, o fi fiind neștiutor într-ale legii (deh, omul și-o fi uitat meseria de când e consilier local); că Secretarul municipiului, jurist Aurora Roșca o fi omis, prea preocupată de multiplele probleme ale municipiului care apasă pe fragilii săi umeri, că există și amărâta de lege invocată, sau că acțiunea în sine poate fi considerată ajutor de stat și deci ar fi interzisă inclusiv de către legile europene la care cu drag ne raportăm, iar nu știm.

Știm că Gheorghe Vușcan, aprig vărsătoriu de legalitate când este să ia poziția statului de drepți, nu s-a autosesizat ca în atâtea și atâtea alte cazuri să vadă dacă nu cumva legalitatea pe care este obligat să o apere și susțină în județ a fost lezată de omisiunea acelui “trebuie” din corpul HCL 261/09.07.2015. Și dacă, conform legii, s-a adresat cu o întrebare la Consiliul Concurenței.

Să știm și noi ale cui e toate hotărârile care se iau ca pe moșiile personale. Că unde legea este aleatorie, aleluia e!

PS: Știm că răposatul președinte al CJ Neamț, Culiță Tărâță, a avut de gestionat o situație similară în care Consiliul Concurenţei a contestat majorarea de capital la o societate din subordinea CJ Neamț. Printr-o hotărâre de consiliu judeţean din februarie 2014, capitalul societăţii DRUPO a fost majorat cu 2,2 milioane lei, bani care ar fi trebuit să acopere o parte din datoriile pe care firma Consiliului Judeţean le avea la diverşi terţi. Majorările de capital operate la societăţile aflate în subordinea Consiliului Judeţean Neamț au fost declarate ilegale de către Consiliul Concurenţei. Majorarea de capital s-a considerat că reprezentă ajutor de stat, fapt interzis şi de legislaţia europeană. Din acest motiv, majorarea de capital aprobată de consilierii judeţeni pentru societatea DRUPO a fost anulată.

”S-a încercat majorarea la DRUPO dar Consiliul Concurenţei a spus că nu se poate acest lucru. Deci trebuie aplicată legea ca la carte, nu trebuie să ai emoţii în spate. La DRUPO banii sunt alocaţi prin hotărârea consiliului judeţean deci sunt obligat ca la următoarea şedinţă să îi înştiinţez pe consilieri despre această decizie a Consiliului Concurenţei. Datoriile ale DRUPO se pot plăti făcând lucrări de DRUPO”, a declarat atunci, pentru presa locală, Culiţă Tărâţă.

Acum bănuim că o societate aflată în subordinea unei instituții municipale este la fel de lovită de Legea concurenței ca și una aflată în subordinea unei instituții județene. Mai ales când banul este la fel de public.

BREICHING NIUZ

spot_img

Caricatura zilei

spot_img
spot_img

Articole asemănătoare