În fișa postului teologului Gâdea intră o mulțime de activități: scuiparea în direct și la oră de vârf a demonilor băsiști, cădelnițarea zeului Felix, tămâierea semizeului Ponta și mătăniile făcute la moaștele liber-cugetătorului Iliescu. Mai nou, spilcuitul Gâdea și-a suflecat mânecile costumului săi de cioclu, pentru a trece și la spălarea cadavrelor politice. Așa că, de câteva zile, negrișorul cu buze mari al lui Voiculescu freacă de zor la șuncile sinucisului Năstase, doar-doar l-o face mai curat în ochii românilor. Interviul luat lui Andrei Năstase a făcut și el parte din program, fiindcă tot cu materialul clientului a fost realizat. Discuția dintre cei doi a fost sfâșietoare, având în ea accente de dramă indiană – la alegere Articolul 420, Vagabondul sau O floare și doi grădinari. Ce să mai vorbim: Sinteza zilei s-a transformat aseară în Sinteza milei!
Mai lipsea ca beizadeaua să cânte, iar Gâdea să legene din șolduri, pe ritmul muzicii, și atunci, cu siguranță, puteam vorbi de o capodoperă bollywoodiană! Mă și mir cum de n-au anunțat ăștia de la INHM inundații, după emisiunea de aseară, că-ți venea să verși șapte rânduri de lacrimi auzindu-l pe Andrei cum vorbește despre tăicuțul lui. Cât de hăituit a fost el, cât de hărtănit, de jignit și de umilit, cât de vânat, mai ceva ca balena aia simpatică, Moby Dick! Despre cum vâna tăticul zeci de mistreți, despre cum ucidea fără pic de milă căprioare, despre cum masacra bugetul și arunca cu miliardele țării pe apa Sâmbetei și pe râul Bechtelului, despre cum vindea companiile naționale de petrol și gaze la prețuri de nimic, despre cum lăsa oamenii pe drumuri sau îi obliga să mănânce pâinea amară a negrei străinătăți, nicio vorbă. Păi ce să fie sfâșietor în dramele unor căpșunari?
Fiul cel mare al lui Adelu se laudă că are un tată puternic: după ce i-au pus medicii gâtul la loc, cosându-l dintr-o parte în alta, el stătea pe targă drept și mândru ca un stejar. Bine, ar fi putut să spună o vorbă și despre măiestria medicilor, care l-au lipit așa de bine la gușă că nici nu se vedea urmă de tăietură, ziceai că nici cu Gillette n-a umblat, nici cu glonț nu s-a-mpușcat! Poate nu știați, dar Andrei Năstase e și un tânăr foarte credincios – bine, la câte minuni a trăit el de-a ajuns să vadă cum dintr-o leafă de bugetar tăticu’ a devenit miliardar în dolari, și Nietzsche să fi fost și tot se convertea! El este convins că, în seara fatidică, Dumnezeu i-ar fi salvat părintele. Tot ce se poate, dar nu știam că pe Ioan Rus, cât o fi el pasionat de filosofie, îl cheamă și Dumnezeu!
Nu știu vouă ce impresie v-a lăsat, dar mie tânărul os domnesc mi s-a părut foarte timid și sensibil. Auzi, să nu mai îndrăznească el să intre în camera unde a avut loc bărbieritul imperial al Împăratului Însuși! Mă mir cum de n-au pus încă și o plăcuță, cum au avut parte alți doi premieri, morți de-a binelea, Duca și Armand Călinescu: „În această încăpere era să se sinucidă Adrian Năstase, fost premier al României”. Nici n-ai zice că băiatul ăsta sperios e unul și același cu puștanul tupeist care, când dădea bacul la Jean Monnet, bloca circulația, parcându-și mașina de fițe în mijlocul drumului! Vezi, ce înseamnă maturizarea?
La cererea lui Gâdea (și, desigur, la ordinul de zi pe unitate al lui Dan Voiculescu), Andrei Năstase a făcut publică scrisoarea adresată familiei de Năstase, înainte să se bărbierească la ceas de seară cu revolverul. Impresionantă misivă! Jurai că vrea să se sinucidă Adelu și alta nu! Atâtea sfaturi lăsate cu limbă de moarte nici Neagoe Basarab nu i-ar fi dat lui fiu-său! Plus, în încheiere, rugămintea supremă: „Să nu faci niciodată politică!”. Acum de piatră să fi fost, mistreț de la Balc să fi fost, căpșunar să fi fost și tot te bufnea plânsul!
Dar la așa rugăminte, musiu Năstase, zău de nu mergea și un P.S.: „Andrei, dragul meu, nici nu mai e nevoie să faci politică, fiindcă am furat eu, cât am fost politician, bani să-ți ajungă și ție, și urmașilor tăi și urmașilor urmașilor tăi, până-n veacul vecilor!”.
