Deși de câteva săptămâni bune vecinii noștri de la Nord trăiesc vremuri interesante, în care lumina vine din nou de la Răsărit, Victor Ponta, cel care în anii trecuți încerca să-și umfle mușchii internaționali pe principiul că el, și nu Președintele, ar trebui să-și dea cu părerea despre poziția României în afară, tace mâlc, de zici că ar semăna cu mine atunci când lumea m-ar întreba care e opinia mea despre calculul diferențial ori impactul teoriei corzilor (nu coardelor, atenție!) asupra Universului.
Dacă despre cel mai important eveniment extern din cariera sa refuză să vorbească, lăsându-l pe locotenentul său, omul invizibil Titus Corlățean, să papagalicească într-o limbă de lemn din care cancelariile externe nu înțeleg nimic, Ponta s-a raliat și el curentului “Free Gică”, în compania selectă a unor Zgonea, Crin Antonescu sau a muncitorilor de la Antena 3. Că și Ponta încearcă, asemeni unui surfer, să prindă valul de simpatie pentru Gică Popescu, într-o țară care spune că-i urăște pe hoți, dar îi votează cu ambele mâini să facă “dreptate până la capăt”, nu mai trebuie să uimească pe nimeni. Declarația lui însă de la RTV m-a pus pe gânduri: “M-a dezgustat ura oarbă, stupidă, văzută la unii comentatori care au vrut să ajungă toţi în închisoare. Ce câştigă statul din faptul că Gică Popescu stă în închisoare?”.
În vreme ce poza, la TV, în apărătorul mafioților și mântuitorul tuturor șmenarilor fiscali care au impresia că, dacă au dat cu piciorul în minge, s-au imunizat în fața justiției, același Victor Ponta se pregătea să pună tunurile pe mici antreprenori, în parteneriat cu Fiscul și cu Inspecția Muncii, într-un program pilot care vizează lupta împotriva muncii la negru și a evaziunii fiscale. Ați înțeles principiul, da? Dacă ești o firmă mică, care se târăște de pe-o zi pe alta, și e obligată, ținând cont de cât costa un angajat, să ia oameni la negru ori să mai dosească niște încasări pentru a supraviețui, atunci meriți să arzi în focurile Gheenei; sau ale Jilavei/Rahovei, după caz. Dacă ai dosit însă milioane de parai, n-ai ce căuta alături de asemenea infractori.
Vă propun să continuăm însă cu alte exemple, pe principiul enunțat de Ponta. Ce câștiga statul dacă Giovanni Becali stă în pârnaie? Dar Nuțu Cămătaru, Relu Fenechiu ori Adrian Năstase? Dacă tot vrea să pozeze în candidatul infractorilor, cred că Victor Ponta ar trebui să meargă până la capăt: să ajungă președinte și să-i grațieze pe toți. Ar fi, nu-i așa, un act de omenie din partea sa.
