Deputații au adoptat oficial Ziua Bărbatului, 24 de ore de porceală și bețivăneală fără interdicții femeiești și cicăleală muierească. Bine, legea nu sună chiar așa, dar suntem români și când auzim de o lege e normal s-o interpretăm puțin, altfel nu se poate!
N-o să omit faptul că până și de Ziua Bărbatului bărbații sunt discriminați. Femeile se bucură de o zi în martie, căldură, ghiocei, frumos. Noi bărbații o să ne zgribulim de frig în noiembrie și-o să primim crengi uscate. Asta nu-i vreme de bucurie masculină, pe o vreme de-ți micșorează nucile și respectul de sine. Dar treacă-meargă, o acceptăm și p-asta.
Acum, ce facem de Mențișor? În primul rând m-am gândit că sună bine Mențișor. Are o conotație romantico-masculină. Ne prezintă ca pe niște suflete nobile în stare să mângâie PET-ul de bere înainte să-l dea pe gât dintr-o suflare. De Mențișor trebuie să primim. Dacă femeile primesc șnururi alb-roșii, bărbații trebuie să primească echivalentul: vodka și suc de roșii. De la fiecare femeie. Și urarea să fie “Mențișor fericit/ Mențișor cirotic!”
De Mențișor femeile măritate sau în relație trebuie să stea acasă și să pregătească ciorbă și zeamă de varză pentru dregerea tradiției de mai sus. De Mențișor tradiția spune că dacă-ți cerți bărbatul o să te pedepsească Dumnezeu cu un ochi vânăt tot anul. Nebănuite sunt căile Domnului.
Tot de Mențișor n-ai voie să te speli ca bărbat. E ziua în care te poți urca în pat încălțat, poți mânca în pat, poți sta cu pantalonii de stradă prin casă și mai important, poți face sex cu șosetele în picioare. Ba chiar poți să-ți mai pui două perechi.
Până pe 19 noiembrie zic să ne mai gândim la o serie de tradiții pentru că de la alcool sigur o să uităm multe din ele.
