HomeSocialCum mai puteam pierde o oră și jumătate?

Cum mai puteam pierde o oră și jumătate?

Sfatul unui alt amic gurmand suna cam așa: în spatele bulevardelor se ascunde adevărata față a mâncărurilor bune. Suna așa de triumfător pentru zecile de localuri care nu și-au permis ieșirea în față, că am pornit în căutarea localurilor care stau în intimitatea străduțelor din spate de la Romană. Așa am ajuns la Shift.

Gurile rele de pe internet spun că-i un local pentru hipsteri. Cum încă nu știu ce e ăla un hipster, și uneori sunt acuzat de faptul că port haine rupte pentru că sunt hipster (ochelarii de soare, pălăria, tricourile etc. Aparent, hipsterii de azi se îmbracă precum ska-punkerii dintotdeauna), am considerat că poate mă integrez. Și până la urmă cu ce te poate deranja un mesean vecin? E treaba lui că nu poate mânca dacă nu-i în trend. Mai ciudat dacă mâncam înconjurat de Lady Gagauzi, îmbrăcați în mâncărurile din meniu. Ce-i drept, localul e decorat foarte frumos. Cu sticle goale, tromboane, cutii, ziare rupte etc. Dadaist chiar. E și asta treaba hipsterească?

La ora când am ajuns era plin. Și când spun plin, adică nu mai era decât o singură masă liberă, undeva într-un colț, cu capul într-o boxă din care se auzea ceva ce nu puteai integra într-un stil anume. Nu deranja. Meniul mi-a fost servit imediat. Băutura, la fel. Apoi a urmat pauza. Și am stat…

După aproximativ 20 de minute au sosit bruschetele cu somon (15 lei). Șase bucăți, aromate, gustoase, dar nu au reușit să mă impresioneze. Pe la începutul rubricii despre localuri veți citi despre bruschete care, literalmente, m-au dat pe spate. Și apoi am tot așteptat. Și băut. Și iar așteptat. Și băut… În primele 40 de minute nu m-am simțit foarte prost că aștept, pentru că multe mese din preajmă erau goale și oamenii tot întrebau dacă mai durează mult. După o oră și un sfert am început să resimt efectul alcoolului și cumva nu știam dacă îmi mai e foame. Și berea ține de foame, ce rost mai avea să mă complic cu un piept de curcan în crusta de nachos și cu sos cheddar (27 de lei), cu cartofi cu rozmarin (13 lei). Astea la recomandarea chelneriței care a ținut să-mi menționeze că porția este „foooarte mare”. Ador privirea din ochii chelnerilor când se lasă mințiți de fizicul meu demn de apă plată cu lămâie.

După o oră și jumătate a venit și felul principal. Înainte să laud mâncarea vreau să punctez că așteptarea asta nu se datorează neapărat servirii. Chelnerii se mișcă între mese. Și pentru că am cunoscut mulți bucătari, nu vreau să dau vina nici pe cei din bucătărie. Poate-s puțini, cine știe. Important e că aștepți mai mult de o oră pentru un jnițâl cu cartofi copți. Și unde mai pui că nu-i nici așa de mare cum era lăudat. E cât o palmă de șantierist. Asta-i puțin după atâta așteptare. Dar e al dracului de bun. Din ce mi-au spus și ceilalți meseni vecini, mâncarea-i foarte bună, prețurile sunt de Centru, felurile principale fiind între 27 și 43 de lei. Cu servirea e mai problematic.

La desert am ales înghețata doar pentru că venea repede, chelnerul menționând că restul se prepară cam greu. Nu-mi permiteam să pierd o altă oră. Unii oameni mai și dorm.

Dacă îți place mâncarea bună, Shift e un local potrivit, dar înainte să pleci d-acasă mănâncă ceva, pe drum bagă o șaormă și servește niște pateuri până-ți vine mâncarea. Și păstrează bani de taxi.

Sunt hipster?

BREICHING NIUZ

spot_img

Caricatura zilei

spot_img
spot_img

Articole asemănătoare