HomeSocialDin Moldova, cu drag…

Din Moldova, cu drag…

Pentru că se apropie sezonul mesajelor cu „Fie ca lumina” și pentru că cineva m-a criticat aspru pentru că nu-mi apăr cu prețul vieții obârșiile și că fac mișto cu nesimțire de dulcili pământ moldovinesc și de frumusețe de tradiții și obiceiuri din moși strămoși, m-am decis să mai scriu încă o data despre Paștele de mai sus de Milcov.

Dacă anul trecut am reușit să păcălesc sistemul și să trag chiulul de la săptămâna luminată, iaca anul ăsta nu se va mai întâmpla la fel. Așa că voi ajunge acasă, în orașul intrat în Guinness Book pentru cel mai mare ou încondeiat din lume, în același an în care a intrat tot în Guinness Book pentru cea mai mare pască din lume, unde voi găti mâncare cât să salvez toată populația Sudanului de foamete pentru următorii trei ani. Voi face kickboxing cu aluatul în covată, minimum trei ore, așa a spus bunica, altfel nu iese fraged. Probabil de aia o bate și Chris Brown pe Rihanna, să o țină tânără și proaspătă. Voi sta în mirosul de poale-n brâu până voi da în diabet de poftă, dar în Vinerea Mare să nu te pună Aghiuță să te atingi de ceva, că e post negru.

Sâmbătă bei trei linguri de agheasmă și îți rupi plomba în ceva anafură, dar atât. Mai poți să furi un colţ de morcov cât toci la salata de boeuf, dar de umplutura de saramale în niciun caz să nu te atingi.  Sleit de foame și de oboseală, te atârni de un coș de nuiele în care ai toate bunătățile pământului (pe care le-ai gătit cale de trei zile) și te duci să stai la coadă la biserica la care ești arondat. Nu contează că mai ai șase alte biserici în drum. Unde cântă preotul tău, acolo te duci că te vorbește lumea după!

Și după hitul fiecărei primăveri (am înțeles că anul ăsta au scos o variantă reggae cu Connect-R) Hristos primăvara nu doarme, învie, stai și păzești coșul până la cinci dimineață ca să treacă popa să ți-l sfințească și să-și ia din el câte unele, altele.

Eh. Acuma îi acuma. Când ajungi acasă ai voie să mănânci. Și mănânci până simți că ți-a ajuns stomacul de dimensiunea subsolului Casei Poporului. Și te culci. A doua zi, ai program de pune-te masă, strange-te masă cu toate neamurile și iar balotezi la sarmale cu gândul la toate hainele în care n-o să mai încapi niciodată.

Iar luni, este Ziua Națională a Absurdului. Te trezești la ora șase dimineața și mama te supraveghează să te vadă cu ce te îmbraci. Musai trebuie să ai pe tine haine noi și de preferat de cocktail, dacă ai etichetă de la Mango, recomandat este să n-o tai, ci s-o lași pe tine. De ce? Pentru că te duci la cimitir. Suită pe imitația de Louboutini, cari agale, pe un drum cu pietriș, trei sacoșe de rafie cu farfurii, țuică, cozonac și sarmale pe care urmează să le dai de pomană. De fapt, la schimb.

Ritualul sinistru aici începe, unde pe mormântul în care ai îngropat niște membri ai familiei pe care i-ai și cunoscut cândva pui o față de masă și întinzi farfuriile sus-numite și le umpli cu de-ale gurii. Farfurii pe care apoi stai și le păzești de toți cerșetorii veniți la cerut de pomană. Tu le-ai da. Da’ n-ai voie să dai nimic până nu sfințește popa. Care popă, o să întrebați. Unul dintre cei o sută de popi care umblă urmați de câte 30 de femei îmbrăcate la rochie de seară cu spatele gol. Scopul lor este să-i prindă cât mai repede, să le sfințească mormintele cu mâncare pe ele. De la distanță e ca și cum i-ai urmări pe băieții de la Rammstein alergați de fanele isterice.

După ce prinzi un popă, îi dai banu’ și sfințește, te apuci de partea cea mai importantă a procedurii: networkingul. Iei câte două farfurii și pleci printre cavouri să cauți neamuri și prieteni cărora să le dai o oală cu mâncare, să ciocnești o țuicuță și să iei înapoi o altă oală cu mâncare. Scopul este să scapi de toate farfuriile tale cât mai repede ca să pleci și tu ca omul acasă înainte de ora 12:00

Puțin pilită după cele 10 feluri de țuicuță ciocnite, cu pantofii în mână și cu sacoșele de rafie pline la loc cu farfurii desperecheate primite de la alții, te legeni spre casă și o asculți pe mama: „Ai văzut ce a crescut fata lui nea Tudose? Și ce rochie frumoasă avea. A ajuns bine, draga de ea. E şefă de raion la Carrefour acum. Are și o fetiță cu băiatul lui Costel”.

Exclusiv online

BREICHING NIUZ

spot_img

Caricatura zilei

spot_img
spot_img

Articole asemănătoare