După cum bine zicea rapsodul popular, poporul român „s-a născut între Carpaţi, din nicio mamă şi doi taţi” – Decebal şi Traian – şi a ieşit în consecinţă: aprig la mânie în trafic, iubitor de pisici pe Facebook şi degrabă vărsătoriu de vin, ţuică şi alte spirtoase. Un popor vegetal, spune Blandiana, fără să precizeze şi ce etnobotanice consumau strămoşii noştri de-am ieşit aşa. Un popor creştin, spune PF Daniel, care nici el nu precizează dacă bătaia pe moaşte şi pe tigăi e o chestie creştinească sau doar un antrenament pentru Armageddon.
Dar, oricum ar fi, vegetale sau animale, creştini sau cretini, românii sunt milostivi. Ei plâng cu toţii, de la preşedinte la ultimul puradel cu miel de gât de prin metrou. Plâng din orice şi de mila oricui. Mai deunăzi îl plângeau pe „bietu’ Gigi” şi pe „săracu’ domnu’ Năstase”, mari oameni, mari caractere. De câteva zile, bocesc vârtos soarta Baciului oltean Gică Popescu, victimă colaterală a unui anturaj de dubioşi. Da, dom’le, a băgat vastul, spun ei, da’ care din noi nu fură? Mai şuteşti un loc de parcare, mai desfaci o sticlă de suc la Metro, o bei şi-o laşi neplătită, mai intri într-o boxă, la subsol, şi-i iei vecinului cheia de 17, de care chiar aveai nevoie. Ăsta-i motiv să intri la Draga Nenii? Nu mai vorbesc că Popescu o fi furat el milioane, da’ şi câte goluri a dat, he? De câte ori ne-a făcut să ne simţim mândri că suntem români? Pe astea de ce nu le-au socotit judecătorii?
Aşa se face că, acum, mii de români, inclusiv politicieni de top, cer graţierea lui Gică Popescu. Deşi n-a avut niciodată personalitate, Ponta spune că tocmai şi-a mai găsit una: „ca cetăţean” vrea eliberarea Baciului, dar ca premier nu poate să se pronunţe. „Ca campion” de raliuri nu s-a exprimat deloc, dar probabil o s-o facă la următorul penal din PSD trimis la beci. Crin Antonescu se plânge că nu ne preţuim valorile, iar o valoare ca Gică Popescu e văzută, zice el, ca un model de tânăra generaţie.
Aici a nimerit-o: câţi tineri din ziua de azi nu vor şi ei să ciordească milionul de para, pe considerentul că munca e pentru tractoare? În fine, colegul lui Mihai Viteazul, Valerică Zgonea şi-a pus cap la cap cei doi neuroni şi a glăsuit: „Gică Popescu e prietenul meu, am jucat şi fotbal împreună, e un simbol pentru mine”. Şi eu aş fi fost în stare să pariez că simbolul sculer-matriţerului Zgonea este unul mai din domeniul lui, ca Lăcătuş, bunăoară…
Una peste alta, e clar că omul trebuie eliberat. Prea a jucat bine Popescu ca să-l ţinem la popreală. De fapt, cred că ar trebui întocmit un mercurial: câte goluri ai dat? Ai fost un geniu al balonului şi ai dat o sută? Poţi să furi liniştit până la 50 de milioane de coco. Ai dat zece? Nu băga gheara mai mult de cinci milioane! N-ai dat niciunul? La puşcărie, băă, fmm de ratat! Similar ar trebui procedat şi în alte cazuri celebre. Cum, domnule, să-l bagi la bulău pe Pistorius, ditamai campionul paralimpic? Da’ ce-a făcut? A împuşcat şi el o tipă, aşa, şi? Oricum aia era blondă şi probabil nici nu şi-a dat încă seama ce i se întâmplă, de ce să ţinem omul în zeghe, când mai are atâtea medalii de câştigat, iar blonde găseşti pe toate drumurile.
Şi staţi, că vine acum rândul lui Voiculescu. Vă imaginaţi că un hocheist atât de talentat merită să facă 12 ani de puşcărie? Nici pomeneală! N-ar fi sportiv, n-ar fi corect, n-ar fi româneşte! La drept vorbind, cred că în fiecare pârnăiaş din România zace un marcator şi zău dacă-nţeleg de ce mai sunt ţinuţi după gratii hoţii, şuţii, găinarii, şmenarii, bişniţarii, când ei ar putea da atâtea goluri în buzunarul statului şi al cetăţeanului cinstit. Eliberaţi-i odată, să ne lase pe toţi sportivi!
Exclusiv online
