Cătălin Bejean, directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, a venit cu o idee revoluționară în rezolvarea problemei înghesuielii din închisori: viețașii cu bani vor avea o pușcărie privată, unde vor putea achita o taxă pentru facilități. Sună bine. Dacă ești condamnat. Păi cum altfel să înțelegi că ai făcut rău violând două babe dacă nu prin a sta într-o cameră cu toate facilitățile și poate și cu vedere la mare/munte? Bine, o să-mi spuneți că ăștia de violeaze babe nu-s prea bogați, dar am stabilit deja că românul empatizează mai mult cu devalizatorii de bănci și-i urăsc de moarte pe micii infractori.
Chiar m-am gândit de multe ori cu durere în suflet la faptul că Miron Cozma n-a putut decât să joace tenis de picior cu paznicii și nu și-a menținut în închisoare tonusul fizic pe care îl avea când bătea studenți, ori că Năstase n-avea conexiune bună la net și nu putea downloada filmele pe care le voia. Ce să mai spun de Gigi care-i nevoit să se lase frecționat pe spate de un alt pușcăriaș, când la banii lui ar putea oricând să-și permită un profesionist.
Bejean n-a înțeles poate cum funcționează conceptul de penitenciar: oamenii răi sunt pedepsiți să stea în condiții între nașpa şi oribil pentru a le părea rău că au dat în cap/ furat/ violat/ tâlhărit. Altfel, e doar un concediu lung la Băile Herculane unde doar plictiseala te doboară și te face să regreți. Nu știu cum trebuie scăzută criminalitatea, la întrebarea aceasta edilii având un răspuns mai pertinent (sinuciderea?), dar vreau să știu că viețașul n-o duce mai bine decât cel mai sărac pensionar, ba din contră, mai și muncește pentru mâncarea aia la ceaun. S-ajungă seara în celulă mai obosit ca un cocalar după o noapte de club, să n-aibă putere nici să-și apropie un cui de frunte.
